Unknown number (volumul 1)

23#

Unknown: "Bună, iubito."

Eu: "Hei, ce faci?"

Unknown: "Privesc cum te plimbi în pijamale prin cameră. Eşti aşa frumoasă, iubito!♡"

Eu: "Iarăşi eşti pe aleea mea? Măcar pot să vin să te văd?"

Unknown: "Vino."

Eu: "Vorbesc serios, pot să vin?"

Unknown: "Şi eu vorbesc serios, poţi să vi."

Cum văd mesajul ţopăi odată si fug pe scări în pijamale. Ies din casă și rămân blocată în tocul uşii când îl văd pe el ieşind din maşină, având pe faţă o cagulă, iar pe cap nelipsita sa glugă.

Îmi încrunt sprâncenele dar apoi zâmbesc. Asa este el iar eu nu am ce să-i fac.

Zâmbeşte când mă bosumflez şi îşi deschide braţele. Surâd şi îi sar în brațe, lăsându-l să mă ridice de la sol.

- Eşti un prost! Îi spun fără măcar să-i dau drumul din braţe.

- Ştiu!

Îmi dă drumul când bratele mele se desprind de gâtul său, astfel ajungând din nou cu picioarele pe pământ. Întind mânaa spre cagula sa şi o trag în sus, surprinzător, lăsându-mă. Era un băiat superb, perfect e prea puţin spus.

- Stai liniştită, e doar o mască. Ştiam ca vei vrea să-mi vezi fața! râde iar eu îmi izbesc pumnul de pieptul său, departându-mă.

- Să nu mai îmi trimiți mesaje!

- Rossa...Rossy, stai. Iubito!

Ignor strigătele sale și intru în casă. De ce îmi face asta?