Unknown number (volumul 1)

36#

Eram încă în maşina lui Fede şi priveam de pe alee casa mea. Inima îmi bătea puternic în piept iar emoţiile îmi străpungeau sufletul. Îmi trec mâna peste abdomen și oftez tensionată. Sper ca totul să fie bine!

- Haide, iubito, curaj. Totul o să fie bine, sunt sigur! spune el sărutându-mi suav mâna pe care o aveam împletită cu a lui.

- Sper si eu să ai dreptate. Mergem? întreb încrezătoare dar în gând mă rugam cu toată inima ca el să dea un răspuns negativ şi să ne întoarcem acasă la el.

- Haide.

Trag aer în piept când îi aud răspunsul şi deschid portiera maşinii, închizând-o la loc după ce ies. Îl prind strâns de mână şi mergem pe aleea micuţă dar care acum parea nesfârşită. Intrăm fără să batem - fiindcă totuşi e casa mea - şi îi salutam pe ai mei. Pentru că nu eram deja stresată la maxim în legătură cu discuția ce urma să o purtăm cu părinţii mei, se pare că sora mamei împreună cu cei doi copii şi soţul ei veniseră în vizită.

- Mami, tati ... el e Federico, iubitul meu! îmi prezint eu iubitul fără a-i mai spune şi lui cum îi cheamă pe ai mei fiindcă deja ştia asta din prima zi din care mi-a trimis un mesaj.

- Ai un iubit, draga mea? Si Josh?

- Eu si Josh ne-am despărţit de aproape un an, mamă. Nu mai continua să-l aminteşti în discuţiile noastre.

-Carla, lasă fata în pace. Vă cunoașteți de mult timp, copii?

- Da, da. Noi .... vă lăsăm să discutați, mergem la mine în cameră!

-Rossa, poţi te rog să-l iei şi pe Andrew cu tine?

Ezit să răspund la întrebarea mamei dar până la urmă mă conformez și îl preiau pe micuțul de doar cinci luni din braţele mătușii.