Vrăjită de tine

Capitolul 3- A doua parte

       Nick miji ochii spre Tony încercând să-si dea seama de adevăratele lui intenții. De când îl știa nu luase în serios nicio femeie, darămite să curteze vreuna. Își înfrână cu greu pornirile și fără să-l scape din ochi, își turnă și el scotch într-un pahar pe care-l sorbi dintr-o înghițitură. Își mai puse unul și se așeză într-un fotoliu comod invitându-l din priviri pe vărul său să-i urmeze exemplul.  Era extrem de încordat, dar îl privi țintă pe Tony cu un calm înșelător.

       — Ți-a dat de înțeles Amelia că-ți dorește atențiile? întrebă el furibund.

       — Ei, vere, doar am 27 de ani și e cam vremea să mă gândesc la însurătoare. În plus, nu am întâlnit în viața mea o femeie ca Amelia, rosti Tony cu toată seriozitatea evitând abil întrebarea.

       Într-adevar era cu un an mai în vârstă decât el, dar cu nici în urmă de o lună  acesta jura că nu o să cadă prea curând în capcana căsătoriei. Nu-i venea să creadă că se răzgândise în decurs de câteva ore de când o cunoscuse pe Amelia, deși aceasta putea suci mințile oricărui bărbat sănătos. Îl privi suspicios și totuși  Tony se uita la el cu un aer serios și gânditor.

       — Tony, Amelia e importantă, mârâi el cu dificultate. Dacă ai de gând să te joci cu ea, te sfâșii cu mâinile goale.

       — Nick, înțeleg că e sora ta, dar tu ridici la rang înalt protecția excesivă de frate, zise Tony cu o expresie amuzată fără să se lase impresionat de aerul fioros al lui Nick. Sunt convins că Amelia a mai avut pețitori și cred cu convingere că se descurcă  în orice situație.

       Nick păli la auzul cuvântului care îl chinuia. Nu sentimentele frățești îl determinau să vrea să-i spargă fața vărului său, ci o gelozie cruntă care-l lăsa fără rațiune. Nu putea concepe să o atingă  alt bărbat pe Amelia. Era capabil de crimă în momentul acela.

        Lăsând deoparte sentimentele contradictorii, realiză că Tony avea dreptate. Cine era el să stea în calea fericirii Ameliei? Putea el să-i răpească șansa aceasta? Gândurile îl torturau fără oprire și știa că va trebui să cedeze. Va învăța să se comporte ca un frate și va încerca să-și înnăbușe  pornirile nefirești. Era blestemul lui și nimeni nu va ști ce-l frământă.

       — Bine, dar o să respecți toate normele curtării. Nu mai vreau să aud de întâlniri în noapte, de fapt, nu veți fi niciodată singuri. Nu te atingi de ea, nici măcar nu vreau să stai mai aproape de un metru de ea, m-ai înțeles, vere?  Și sub nici o circumstanță nu repeți scena de la cina din seara aceasta. Amelia nu e o oarecare și nu o să permit nici o bârfă la adresa ei, încheie el, privindu-l fix pe Tony.

       — Am înțeles, Nicolas. Nu e nevoie de toate acestea, eu personal îl omor pe cel care zice ceva greșit la adresa Ameliei, zise Tony ridicându-se. Nu aș vrea, totuși, să intervină nimic în prietenia noastră, mon ami, sfârși el urmărind reacția celuilalt.

       Nick se ridică la rândul său și pecetlui înțelegerea cu o strângere de mână. Se gândi că era cel mai bun lucru pe care-l putea face, fără să dezvăluie prea mult din ceea ce simte cu adevărat. Avea încredere în Tony până la o anumită limită.

       Tony părăsi încăperea cu o vagă impresie că între cei doi se petrecea mult mai multe decât lăsau să se vadă. O să onoreze pactul pe care-l făcuse cu Amelia și o să-i facă plăcere. În fond, fata era superbă și el nu era imun la farmecele ei.

                 ****

          Acul intră direct în carne. Amelia înjură în gând. Nu-i plăcea deloc să coasă, mai bine ar lucra la grădină ei dragă. Îi plăcea senzația pământului proaspăt pe mâini.  Din păcate, vremea se stricase în urmă cu două zile și o ploaie măruntă, dar deasă o împiedica să petreacă prea mult timp afară. O privi cu îngrijorare pe Annie care era foarte palidă, dar pe al cărei chip lucea o expresie senină. Ochii ei de un albastru frumos erau înconjurați de cearcăne adânci și totuși zâmbetul nu-i părăsea chipul, părând chiar să-i placă ce făcea. Era cea mai frumoasă și cea mai bună persoană pe care o cunoștea ea. Boala ei se accentua în zilele umede și o tuse pronunțată o oprea din când în când. Se aflau în micul salon de la etaj, unde focul  din șemineu încălzea aerul răcoros.