Ziua 3 (partea a treia)

40 5 0
                                    

Dupa alte 3 ore de vorbit cu Melanie, o asistenta blonda cu un zambet ciudat vine si spune:
-Domnisoara Rise, sunteti libera sa parasiti spitalul. Va prezentati destul de bine si poate doriti sa va reintoarceti la munca.
Atunci eu ii multumesc si ma indrept spre un cabinet micut, unde am semnat actele de transfer.
Imi pregatesc bagajele si hainele de schimb astfel plec spre casa impreuna cu sora mea.
Ajunsa acolo realizez ca usa de la intrare e inchisa si eu sunt sigura ca am lasat-o deschisa. Doar am lesinat nu? Si cum de e inchisa?
Intru in bucatarie si gasesc un bilet. Pe el erau insirate urmatoarele cuvinte:
,,Draga domnisoara Rise,
Dupa ce ai plecat cu ambulanta la spital, am vrut sa nu iti las usa de la casa deschisa si astfel am gasit o cheie de rezerva. Ti-am lasat-o in ghiveciul cu flori galbene.
                                     Cu stima,
                            Alexander Vega."
-Cine e Alexander?
-Este un coleg de servici.
-Si pot sa il cunosc si eu candva?
-Melanie, te-ai indragostit de scrisul lui?
(Ce e drept are un scris destul de frumos. Ca un fel de masina de scris de mana sau ceva gen.)
-Nu...
-Draga te cunosc foarte bine si stiu cand te indragostesti de cineva.
-Auzi tu nu ai de facut vreo chestie sau ceva? Care e treaba cu aceste intrebari?
Deja incepuse sa se inroseasca la fata tot odata si de furie dar si de sentimentele care ii cuprindeau inima.
-Auzi? O sa te muti?
-Unde?
-La mine, desigur!
-Draga, eu o sa vand casa si imi voi aduce lucrurile la tine.
-Ce bine!
Si am inceput sa ma bucur exact cum faceam acum 10 ani. Eram doua fete mature ( Melanie de 27 de ani), dar care aveam suflet de copil.
-O sa sun o agentie care sa te ajute cu mutatul. Si o sa caut un avocat care sa iti faca actele de vanzare.
-Vai dar ce grijulie esti, Harper!
-Tu esti mai grijulie! Mai ti minte cand eram mici si aveai grija de mine.
-Ma faci sa rad, draga mea surioara!
Atunci ne-am imbratisat foarte strans si am inceput amandoua sa varsam lacrimi de bucurie.
Melanie se duce sa isi ia hainele din masina. Apoi am pregatit ceva de mancare. Ne-am uitat la o comedie divina care ne-a facut sa radem cu lacrimi, iar apoi ne-am pregatit de culcare. Era ora 12:56 cand ne-am pus in pat.
A doua zi mi-am promis ca o sa il vizitez pe Johnny. Era foarte trist felul in care si-a trait ultimele zile.
Eu si Melanie va trebui sa pregatim cadavrul pentru inmormantare.
Angel eravo fiinta foarte blanda si imi pare foarte rau pentru felul in care a murit. Daca o prindeam pe Luisa Brown mai devreme nimic nu se mai intampla.

HarperUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum