Ziua 10 (partea a doua)

11 2 1
                                    

Soarele stralucea peste muntii verzi care iti incantau ochii. Fiecare era plin de voiosie si incepusem ca fiecare sa vorbim. Eu stateam pe scaunul de langa sofer, Johnny conducea si Melanie impreuna cu Alexander stateau in spate. Admiram privelistea si eram plina de extaz.
-Ce frumos este! spun eu.
-Stai sa vezi ce cabane dragute avem. Eu si cu tine vom sta in cabana 3, iar Melanie si Alexander vor sta in 4.
-Sunt mari?
-Fiecare are o mica bucatarie echipata  si o mica baie. Dormitoarele contin un singur pat.
-O sa mai fie si alti oameni?
-Nu. De obicei ei vin in weekend.
-Auziti? intreba Melanie.
Eu si Alexander am intors capul sa auzim ce avea de spus. Johnny nu a putut face acest lucru datorita condusului.
-Ce ar fi sa stam pana la sfarsitul saptamanii?
-Ar fi foarte tare! spun eu.
-Uitati! Cunosc eu pe cineva care ne poate ajuta. Sunt sigura ca va fi dispus sa ne prelungeasca vacanta. Mai ales tu, Harper ai nevoie de o vacanta.
Dupa aceasta veste foarte satisfacatoare am inceput fiecare sa spunem diferite glume.
Dupa 3 ore de mers am ajuns la statiune. Semana foarte bine cu o tabara, deoarece eram foarte multe cabanute. Un ghid venise ca sa ne arata locul.
-Buna ziua. Eu sunt Arthur. Eu o sa va ajut sa va gasiti camerele si in caz ca aveti nevoie de ceva sa ma sunati. Uitati aici numarul meu.
-Multumim.
-Acum haideti cu mine.
L-am urmat toti patru.
-Dupa cum puteti vedea, exista aici 20 de cabane. Voi veti sta in 3 si 4.
Am inceput sa le numar. Dupa un minut am constatat ca este una in plus.
-Ma scuzati! Dar mai este una in spre padure... De fapt nu sunt 21?
-Aceea este 21. Acolo s-au intamplat multe lucruri ciudate. Eu va  recomand sa nu va duceti acolo.
-Ce s-a intamplat mai exact? intreaba Melanie cu o frica in glas.
-Ultimul cuplu care a stat acolo a inceput sa tipe in miez de noapte spunand ca patul lor a inceput sa pluteasca. Am incercat sa o daramam dar nu am putut face asta, deoarece buldozerul s-a oprit la cativa centimetrii distanta de el. Cand am incercat sa il dam in fata nu am reusit , dar apoi singur a inceput sa se dea inapoi. Pot spune ca fenomenele inexplicabile au continuat.
-Arthur! De ce nu mi-ai spus despre asta?
-Nu am vrut sa va sperii...
-Scuzati-ma eu sunt politista si nu cred in astfel de aberatii.
-Doamna Rise...
-Domnisoara!
-Da scuze. Domnisoara Rise singura regula de aici este sa nu mergeti la acea cabana. La cabana 21.
-Da. Cred ca pot respecta o regula ca asta.
-Va multumesc. Acum sa va arat restaurantul.
Am intrat intr-o cladire cu gust. Avea parchet negru si peretii rosii. Fiecare masa era de 4 persoane si era separata de cate o perdea.
Dupa ce am terminat turul fiecare am plecat in camera sa. Eu si cu Johnny am adormit instant. Melanie si Alexander au adormit si ei imbratisati in asternutul rosu. Urma sa avem 5 zile de distractie.
Inainte de a ne duce in camere Melanie a reusit sa extinda rezervarea.

HarperUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum