Am ajuns la servici. Toata lumea a inceput sa se intereseze de starea mea de sanatate spunandu-le ca acum ma simt foarte bine.
-Harper! Harper! ma striga domnul Peterson.
-Da? raspund eu intorcandu-ma.
-Cum te mai simti?
-Ma simt foarte bine. Nu este nimic stati calm.
-Harper, te poti duce la adresa asta? imi spune el intinzandu-mi o foaie de hartie.
-Desigur, dar ce s-a intamplat?
-O noua crima. O vecina a victimei a sunat spunandu-mi ca a intrat in casa, deoarece a auzit tipete si a vazut ca era numai sange.
-Acum merg.
-Harper?
-Da!
-Trebuie sa vina si Johnny cu tine. Si te rog inainte de a pleca sa iei si un pistol si cateva cartusuri cu gloante.
-Desigur. La revedere, domnule Peterson!
-O zi buna, domnisoara Rise!
Am plecat spre camera cu arme. Pregatisem deja 10 cartusuri pentru mine si 12 pentru Johnny si cate un pistol pentru fiecare.
M-am dus sa il caut in biroul sau unde l-am gasit stand la computer. Facea un nou program pentru a face o harta cu toate crimele pe care le-a facut Luisa.
-Ce faci? Ai treaba?
-Nu prea... Ai nevoie de ajutor sau ceva de genul?
-A zis Peterson sa mergem la aceasta adresa, si ii intind foaia.
-De ce nu spui acest lucru cu voce tare?
-Este o crima si nu vreau sa ne auda o lume intreaga.
-OK, iubito. Scuze daca te-am suparat.
-Hai la masina.
Am plecat amandoi intr-o noua misiune periculoasa, dar care pe mine ma facea sa ma simt din ce in ce mai puternica. Ca de obicei eu eram soferul si Johnny isi pastra tacerea.
Am inteles pe loc ca isi gacea griji pentru sanatatea mea.
-Nu spui chiar nimic?
-As vrea sa ascult niste muzica...
-Ce ai vrea sa asculti?
-Tie ce iti place?
-Suicide Silence...
-Ce gen e?
-Death Metal...
-Hai sa ascultam.
Si astfel am inceput sa aud melodia. Nu o ascultam, deoarece eram foarte trista pe interior, pentru ca nu puteam sa scap de o astfel de criminala.
Dupa ce prima melodie s-a terminat si mai exact O.C.D. am oprit la un semafor de unde am luat din spate doua doze de Mountain Dew. Una i-am oferit-o lui Johnny si pe cealalta am savurat-o eu. Avea o nuanta de galben si un gust putin acru si fulce in acelasi timp.
-Ti-a placut melodia?
-Sincer da. Nu am mai aacultat acest gen de muzica. Apropo cat mai avem pana ajungem?
-Mai trebuie sa mai strabatem doua strazi.
Am tacit urmatoarele 5 minute.
Am ajuns acolo si am coborat din masina. Aerul rece il simteam cum imi intra in ochi si ii face sa lacrimeze.
Am intrat in casa cu pricina. Se simtea un miros subtil de cadavru.
-M-am apropiat si atunci am vazut gaura glontului din frunte, dar si multe taieturi de cutit pe maini picioare si in zona abdomenului.
Am mai stat sa investighez putin cand deodata usile de la intrare s-au inchis cu un zgomot asurzitor.
-Buna ziua, domnisoara Rise si domnule Regan. Ma bucur sa va revad!
Acesta era domnul Rilke. Un alt criminal in serie cu care politia se confrunta sa il prinda. A facut 34 de victime si 61 de violuri. Este un bun asasin si stie sa pastreze foarte bine un secret.
Simteam cum inima incepuse sa imi bata. Fiecare picatura de apa imi curgea pe spate si era rece, simtind-o ca un ghimpe care imi intra in piele.
Am dus mana la buzunar unde mi-am gasit pistolul. Spre bucuria mea era incarcat.
Il tineam foarte strans si simteam cum fierul se incalzeste.
-Nu te obosi sa tragi!
Si cu aceste cuvinte l-a prina pe Johnny si i-a pus un cutit la gat.
-Un pas gresit si moare.
Incepusem sa vars lacrimi. Era pentru prima oara cand nu stiam ce sa fac.
-Acum pune pistolul jos. Apoi tine mainile la vedere.
Am facut un tocmai cum mi-a cerut si i-a dat drumul lui Johnny.
-Tu sa vi cu mine.
Si de aceasta data m-am supus. Am intrat intr-o masina de culoare neagra. Johnny nu a reactionat atunci, deoarece va putea fi ranit si stia ca nu puteam suporta asa ceva.
Johnny a urcat si el in masina si inceput sa ne urmareasca, iar apoi socul. Johnny a tras un glont care i-a patruns direct prin capul lui Rilke.
Masina a iesit pe contrasens si a intrat intr-o cladire. Am simtit doar o mica durere si apoi am vazut ca mana mea era plina de sange, deoarece am facut prea mult efort.
Johnny m-a scos din masina in brate. Criminalul era mort.
-Esti bine! Te iubesc!
Atunci el isi lipeste buzele de ale mele.
M-a dus acasa unde am adormit in bratele lui. Toata noaptea a avut grija sa nu patesc nimic. Simteam cum imi saruta parul si il auzeam cand ma intreba daca ma simt bine si eu ii raspundeam afirmativ, iar apoi ma intreba daca vreau ceva si ii raspundeam negativ.
Toata noaptea a fost aproape de mine si nu a dormit.
CITEȘTI
Harper
Mystery / ThrillerAceasta este povestea unei tinere care doreste sa opreasca lantul de crime din orasul ei.