treisprezece

39 3 0
                                    

Damien scria de zor in caiet.Isi terminase de mult temele dar acestea nu il ajutara sa uite ceea ce i se întâmplase Anei sau discuția sa cu "tatăl " si "fratele" lui.
-Damien?
O voce subtire ii distrase atenția.
Închise caietul,rotindu-se pe scaun pana în dreptul usii.
-Intra Rene.zice trecandu-si mana peste față
Damien nu putu sa nu zâmbească când o văzu. Rene era o ființă înaltă, frumoasă si grațioasă cum ar trebui sa fie orice vampir de vârstă ei dar expresia ei il facea pe Damien se zâmbească.
Rene murise în anul 1559.Fusese o domniță din inalta societate si fusese educată sa fie blândă, răbdătoare si supusă bărbatului ei. Desi vremurile s-a schimbat ea tot astfel a rămas.
Purta o rochie făcută la comandă care semăna cu cele coloniale dar facuta din mătase. Ținea capul lăsat,neîndrăznind sa il privească il ochi.Damien isi dădu ochi peste cap amuzat.Era prea timidă
Se ridică si veni în fața ei.Era cu un cap mai înalt ca ea,exact ca si fata de Ana.
-Bună seara Rene.Ce s-a întâmplat?
-Callum mi-a zis.
Rene ridică privirea si văzu ca ochi ii sclipesc de lacrimi.El se dădu un pas în spate,socat.
Stia ca vampirii puri pot plânge dar nu văzuse niciodată unul sa o facă.
-Damien,te implor,nu te condamna singur la moarte. Callum a exagerat.Nu vom fi ucisi cu toții dar tu da,daca ii faci ceva acelei fete.Te rog,uita de ea.
-Nu pot Rene.Decat sa uit de ea mai bine as muri.
-Nu spune asta.
Rene ii mângâie obrazul usor,de parcă i-ar trata o rană.
-Îmi fac griji pentru tine.
-Stiu ca iti faci.
Damien se uita la desenul cu Ana de pe biroul său.
Dar în sfarsit am gasit un scop pentru care sa trăiesc. Te rog,tu dintre toți trebuie sa ma înțelegi.
-Te înțeleg. Te înțeleg foarte bine,stiu cât de greu este.Dar îți vei gasi perechea intr-o zi si aceea nu va fi un om.
-O iubesc Rene.zice privind-o trist
-Si pentru asta te distrugi?
Esti sleit de puteri.Si cum sa nu fi când nu vbei decat sucul ăla dezgustător in locul sângelui?
-Sucul ala ma ține în viață. Nu am nevoie de mai mult.
-Ai nevoie de sânge.Te rog,nu vreau sa te privesc murind.
Damien ii sterge o lacrimă de pe obraz,zambindu-i blând .
-Nu ai sa ma vezi murind. Dar eu am fost om,nu ii pot vedea nici pe ei murind
-Si eu am fost om-vrea ea sa zica dar el o opreste.
-Situațiile noastre nu se compară
Tu nu ai privit oameni murind. Nu ti-ai văzut familia arzând de vie când aveai doar trei ani.Nu ai fost în pragul morți prin înfometare.
Rene continua sa plângă, stiind ca nu mai are ce sa zică. El nu va renunța la credințele lui.

Acasă la Ana situația nu era mai roz.Ana se certa cu mama ei după ce aflase ca fac ea pregătiri pentru nuntă.
-Nici nu m-ai întrebat!
-Trebuia sa te întreb?
Eu ma căsătoresc, nu tu
Ana se dă o apoi,ca si cum mama ei o plesnise.
-Da,dar tatăl a fost al meu si acum tu il inlocuiesti cu cineva pe care nici nu il cunosc.
-Eu si tatăl tău oricum am fi divorțat până la urmă.
Ana se mai dădu un pas inapoi.
-Ma bucur ca tata a murit ca sa nu te aud a ca spui asta!țipă ea fugind in camera ei.
Ana începu iar sa plângă. Plângea atât de tare încât credea ca nu se va mai opri vreodată.
Intr-un final se oprește si ridică telefonul sa se uite la ceas
Era miezul nopții .Era prea tarziu ca sa o sune pe Zoe dar chiar avea nevoie sa vorbească cu cineva.
"Suna-l pe Damien"i-a spus vocea din cap
Dar ea nu vroia sa il sune pe Damien.Nu încă. Nu până nu afla cu certitudine dacă el vrea sau nu să fie cu ea.
Puse telefonul pe noptiera si stinse lampa,decizând sa se culce.

-Te simti bine?a intrebat-o Damien in timp ce mergeau spre scoală
-Mda.zise absenta
Am doar o problema cu mama.
-Ce s-a întâmplat?
-Vrea sa se recăsătorească .Cu un barbat pe care eu nu il cunosc aproape deloc.Vreau sa fie fericită dar...off,e greu.
-Înțeleg ce vrei sa zici.Nici mie nu.mi-a fost ușor când am intrat în acestă familie.Dar cu timpul ai sa te obisnuiesti si poate chiar ai sa ti la acel bărbat.
-Poate.zise intorcandu-se spre el
Mersi Damien.
-Chiar nu ai de ce.
Când ajung în fața scolii,Ana aproape este daramata când Zoe sare pe ea,imbratisand-o.
-Ana!
-Zoe,ce faci aici?
Nu trebuia sa fii la scoală?
Zoe zâmbește strengareste.
-Ba da,dar l-am mințit pe tata ca îmi e rău.
-Bietul taică -tău. chicoteste Ana
-Te simti bine?il întreabă Henry pe Damien
-Cat se poate de bine.răspunde în asa fel incat doar el sa il audă.
-Avem o propunere pentru voi doi!exclamă Zoe tragandu-l pe Henry lângă ea
Ana si Damien se uita unul la celălalt.
-Ce propunere?întreabă el
-Sa iesim la o intalnire dublă!strigă fericită fata cu codițe împletite
-O intalnire dublă?
Sa facem ce?întreabă Damien
-Pai sa ne plimbam,sa mergem la un concert,la kara -oke,chestii de genul.
-Nu stiu ce sa zic.zice Ana frecandu-si brațul
-Haide Ana!
-Ar fi o idee buna.spune Damien cu glasul stins
-Pai,atunci bine.
Dar acum noi trebuie sa ajungem la ore.
Ana il apuca de mana pe Damien tragandu-l după ea dar se opreste brusc.
-Ia stai!
Bine,Zoe e scutită. Dar tu?zice uitandu-se la Henry
-Am avut o chestie în familie si am fost învoit pentru toată ziua.
-Haide Ana,intarziem.
Cei din prieteni s-au uitat unul la altul si Damien si-a dat seama.
Orice ar fi fost acea chestie de familie,il privea si pe el.
"Rămâi aici.
O sa vin intr-o pauză "i-a zis telepatic, având grija sa nu trimita mesajul si Anei.
Henry a dat din cap atât de usor încât numai Damien a notat asta.

În timpul celei de-a doua ore, Damien s-a scuzat zicând ca se simte rău si a mers in curte. Henry il astepta la umbra,stând sprijinit de un copac.
-Deci ce se întâmplă?intreba vampirul
-Turele s-au mărit.Acum patrulează si in timpul zilei. Cu greu m-an scuzat sa pot sa vin cu Zoe.
-Dar de ce?
Ce vampir e atât de prost încât sa vâneze ziua în amiaza mare?
-Nu stiu dar sunt raportate din ce in ce mai mult victime.Nici una nu se mai trezește.Nici ca om,nici ca vampir.
-Aveti vre un suspect?
Henry isi muscă buza ferind privirea
-Ce este?
-Pe tine te cred vinovat.
-Ce?
Damien il privea uimit
-Cum sa fiu eu?
Sase ani am fost urmarit 24 din 7
Vânătorii ar trebui sa stie ca nu ma mai hrănesc cu sânge de oameni.
-Da. Dar ei încă te urmăresc.
Henry astepta reacția prietenului său, dar aceea nu mai veni
-Nu pari surprins.
-Pentru ca nu sunt.Nu e un secret faptul ca vânătorii abea așteaptă sa îmi ia gâtul.
-Ei te urmăresc, au vazut cum te comporți, au vazut si ca puterile tale au scazut dramatic.
-Asta se intampla pentru ca nu beau sânge.
-Da. Dar mai poate fi un lucru care sa facă puterile unui vampir sa scadă iar tu sti care.
-Excesul de sânge.
Henry dă din cap
-Numai săptămâna asta au fost raportate 20 de victime.Toate erau uscate iască. ..si toate erau femei.
-Bărbații nu sunt vizați?
-Ba da.Dar sunt mai mult macelariti decat secați de sânge.
-Trebuie sa văd corpurile.
-Esti nebun?
Or sa te omoare inainte sa faci un pas în sediu.
-Nu si dacă ma bagi pe furis. Trebuie sa aflu cine face asta.Si cred ca stiu.
Atunci de aude clopoțelul.
-Firar,am lipsit o ora întreaga. Trebuie sa plec.zice Damien
-Bine.Ne întâlnim diseară.Îți dau mesaj când e liber si te bag ,ok?
-Ok.
Zicând asta,cei doi isi dau mâna iar Damien intra in scoală .

Silent DeathUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum