douazeci si doi

37 3 4
                                    

A doua zi după ce s-a trezit,Zoe a fost lăsată sa iasă din spital.
Primul lucru pe care a vrut sa il facă când a auzit cât a dormit a fost sa petreacă o zi cu Henry
-Eu...eu am niste treabă azi.a zis încet
-Dar,ai stat langa mine atât timp,nu vrei sa stam împreună si când sunt trează?
-Este genul de lucru care nu poate fi anulat sau amânat. i-a zis cu triste în glas
Îmi pare foarte rău
Zoe l-a luat de mâna,zambindu-i înțelegătoare
-Este in regula Henry.Daca este ceva ce chiar trebuie sa faci e în regulă.E legat de Damien?
-Intr-un fel.E foarte important.
-Înțeleg. Pai ai putea sta cu ochii pe el?
Ana e tot îngrijorată.
-O sa stau.
Zoe s-a ridicat pe calcaie iar buzele celor doi s-ai unit intr-un sărut tandru.

-Asta e ultima.i-a zis Henry arătând spre femeia de nici doua zeci de ani care zăcea intinsa pe masa de metal
Damien isi trecu usor degetele peste pielea ei fina si albă si rece ca gheața.
Ca si celelalte fete avea părul negru si scurt si ochii albastri.
-La fel ca Ana.a soptit cu ochi închisi trecandu-si mana peste rănile de la gâtul fetei.
-Da,am observat asemănarea dintre ele.Dar ar putea fi doar o coincidență.
-Nu poate fi una atât de mare.
Becul slab al camerei reci din beton a palpait o secunda făcând locul sa semene si mai mult cu o morgă
Damien examina cu mare atenție cadavrul
Le văzuse si pe celelalte.Toate semănau cu Ana,toate erau uscate iască....si toate aveau venin de vampir in corpuri.
Dar la aceasta metoda diferea.Mai fusese lăsat putin sânge.Nu in interiorul cu în exteriorul corpului.o tăietură, făcută cu un colt ascuțit atât de buna încât parca fusese folosită o lama de ras.
Din acea tăietură curgea încă sânge când Damien a venit.Nu mult dar destul cât sa ii facă ochi sa se inrosească si sa ii apara colții. Reactia fusese mult mai usoară si mai putin dureroasă decât înainte dar si dorinta de a linge acel sânge era si ea mai mare.Damien bănuia ca era din cauza sângelui băut.
Totuși, nu sângele l-a socat,ci forma tăieturi. D....
După mai mult timp s-a indreptat in sfarsit si l-a privit pe Henry în ochi.
-Nu mai am nici un dubiu.Din pacate nu îmi dau seama de mai mult ca tine
-Nu mai ai nici un dubiu în ce privința?
Henry,care pana atunci stătuse intr-un colț, urmarindu-l cu privirea,state a acum drept,față in față cu el si privindu-l incruntat.
-Ca cel ce face asta o face cu un scop.El sau ea vrea sa o ucidă pe Ana.Cel mai probabil este un vampir care vrea sa îmi facă mie rău. Un vampir pur,dar tu stiai deja.Daca este un vampir adevărat ,cu statut atunci o face fiindcă nu ma poate ucide pe mine.
-De ce nu?
Damien zâmbeste superior
-Tocmai tu nu stii?
-Doar spune.ii zice enervat
-Ar putea fi mai multe motive.
Ar putea sa aibă interzis sa se atingă de mine.Nu este un secret faptul ca si unii vampiri ma disprețuiesc dar nu ma ucid din cauza lui Callum si o celor din clan.Sunt foarte puternici.
Desi motivul pe care îl cred eu e altul.
Henry ridica o sprînceană
Damien l-a privit muscandu-si buza după care o vorbit
-Stim ca este un vampir pur.Si este foarte probabil sa ma cunoască
-Sau sa fie îndrăgostit de tine.sugera el iar Damien da cu tristete din cap
-Îmi e teama de asta si as vrea sa nu fie adevărat. Dar cred ca e Rune
-Pentru binele lui sper ca nu.
-Si eu.Dar nu cred.
Damien isi lasa capul în jos
-Si-a primit titlul si chiar este mai controlat acum dar asta nu inseamna ca nu ar fi putut face astea înainte.
-Si ce e de făcut?
-Acum nimic.Toți vampiri din lume sunt adunați în Japonia pentru intrunire.Nu poți face nimic acum.Mai ales ca nu mai esti vânător.
Este o intalnire care are loc de milenii.
-Stiu asta.Si am zis ca părăsesc clanul vânătorilor. Odată ce esti unul,rămâi mereu unul.
-Înțeleg ce zici.Si mai e ceva ce vreau sa iti zic.
Tatăl lui Zoe cred ca a fost tot o victimă din seria asta.
-De ce crezi asta?

-Doamne ne-ai speriat groaznic Zoe.Credeam ca s-a zis cu tine.a zis Ana in timp ce se plimbau
-Chiar îmi pare rău pentru asta Ana.
-Dar ce ti s-a întâmplat?
Ai spus poliției ca ai încercat sa te sinucizi dar e o prostie!
Te cunosc, nu ai face asta.Chiar si după moarte a tatălui tău.
Fata isi lasa privirea în jos
-Asa e.Nu am încercat asta.Dar ar fi fost mai bine sa zic ca nu stiu cine sau de a fost?
Nu îmi amintesc nimic.Nici o forma ,nici o voce, nimic.
Nici măcar cum am ajuns în baie.
Văzând -o ca tremură, Ana ii puse o mână pe umăr.
-Zoe,ceva ai văzut, altfel nu ai fi atât de speriată.
Spu-mi măcar mie.adauga cu blândețe
-Ochii.spuse tremurând din ce in ce mai tare
-Ochii?
Zoe îsi puse mâinile în cap începând sa suspine cu lacrimi de frică si teroare curgandu-i în jos pe obraji.

Silent DeathUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum