Ana a oprit în fața porții imensei vile,unde o astepta Henry.
Vînătorul de vampiri a deschis usa din spate,luandu-l cu grija pe Damien in stilul miresei, privindu-l cu milă.
-Ana.icneste el
-Sunt aici.zice sarutandu-l pe obraz
Sunt aici.
Timeskip
Rene il examina cu precizie pe Damien,părând peste măsură de îngrijorată. Acesta statea întins pe patul din camera sa,gemand si icnind in agonie.
-Trebuie sa bea sânge. Cât mai mult.Este foarte multa otravă
-Al meu ar merge?întreabă Henry
El stătuse până atunci pe marginea patului,privindu-si cu compasiune prietenul
-Nu...am ...sa beau sânge .ineste Damien
-Nu ține de tine asta,băiete.
Ai ză vei sânge de om,fie ca vrei sau nu.zice Callum
-Tot.... ce am vrut.....de 200 de ani...este sa mor....nu ma tem.
-Gandeste-te la Ana Damien.ii sopteste Henry
Ea nu ar vrea ca tu sa mori.
Te rog,pentru ea
Henry se apleacă peste Damien,dezvelimdu-si gâtul iar vampirul începe sa ii sută sângele, pana ce Henry ajunge mai alb ca o fantoma
După ce isi desprinde cont i din pielea prietenului sau,Damien inspira adânc,si ochi ii redevin negri.
-Esti bine?il întreabă pe Henry
-Da.Doar ca te-ai oprit exact la fix
-Imi cer scuze.
-Nu ai de ce.
Henry zâmbește trantindu-se în pat lângă Damien.
-Sigur esti bine?
-Da.Am nevoie doar sa ma întind puțin. Sunt vânător. Sunt obisnuit sa mi se suga putin sânge.
-Înțeleg.
Urmează un moment de liniste in care cei doi doar privesc tavanul
-Esti chiar un prost Damien.Cel mai mare prost dintre toți.Ai fost nevoit să vei atâta sânge căci aveau corpul foarte slăbit. Dacă mai stăteai chiar si o secunda mureai.
-Mda,sunt un prost,dar eu tot nu beau sânge.
-De ce nu?
Esti vampir,e absolut normal.Nu trebuie sa vei sânge de om.E de ajuns si cel de animal.
-Stiu asta foarte bine.
E....complicat.
-Chiar esti greu de înțeles prietene.
-Avea acum realizezi?
Damien surâde după care se privesc în ochi
-Eu vorbeam serios Henry.Chiar trebuia sa ma lasi sa mor.
-Eu te-as fi lăsat. Ana insa nu.
-Nu ma poți minți pe mine.Nu m-ai fi lăsat. Ti la mine,la naiba
-Hei.Da țin la tine,si ce?
-Toți vânătorii îmi vor capul.Nu e bine sa îmi fi prieten.
-Trebuia sa îți dai seama de asta acum 19 ani.
Henry surâde trist după care il priveste în ochi
-Mai bine te-ai duce la Ana.Este in camera de alături.
-Nu încă.
Callum intra in camera fără sa bată.
-Întâi trebuie sa îți zic ceva.
-Ceva legat de această copilă. adaugă Rene venind din spatele soțului ei.
Damien sare brusc din pat, privindu-i precaut
*
-Ce ai făcut?!strigă Damien
Damien inclasta pumnii, încercând din rasputeri sa isi mentina ochi negri.
-Ai auzit.ii spune Callum pe un ton neutru
I-am sters memoria.Nu mai ține minte nimic
Damien a dat cu pumnul intr-în perete,făcând o gaură în el.
-Cum ai putut?!
Țin la Ana!
Acum ea....
-A trebuit băiete.
-Pe naiba a trebuit!zice lovind iar peretele,cu aceleasi forță
Iti era frică!
Iti era frică ca va spune!
Damien loveste dulapun,una dintre usi desprinzandu-se
-Asta ar fi făcut,băiete. Oamenii nu pot fi crezuți. zice uitandu-se la Henry.
-Pe naiba nu pot fi crezuți!
Henry il ține pe Damien sa nu sară la Callum dar puterea unui vânător om nu se compară cu a unui vampir,mai ales unul atat de furios,si acesta se eliberează după ce se zbate puțin,după care il apuca pe Callum de gât
-Eu nu-s copilul vostru.Nu îmi puteți spune ce să fac.E viața mea.Iar ca si conducător îmi cunosc foarte bine obligațiile. Ana nu ar fi fost un pericol pentru noi.
Damien continua sa-o strângă gâtul după care duce mâna la spate,scoțând în cuțit.
-Nu Damien!suspină Rene luandu-i fața între palme iar Callum se vede eliberat
-Te rog,nu fi furios.Fata aceea nu te-a uitat.Te tine minte si pe tine si sentimentele ei pentru tine.
Singurul lucru sters a fost amintirea luptei dintre tine si Rune.
-Asta tot e rău!
Ea nu mai stie ca Rune este o amenințare.
-Trebuia Damien.Te rog,nu te infuria.zice Rene mangaindu-l pe obraz dar el ii dă mâna la o parte
-Nu ati avut incredere în mine.Cum pot sa vă fiu lider dacă faceți doar cum nu va zic.
-Eu aveam incredere în Ana.Trebuia sa vă dați seama.V-am trimis mesaje amândurora, chiar si când sufeream,sa aveti incredere în ea.
-Înțelege ca am facut-o pentru tine.
-Nu mai vreau sa aud un singur cuvant!strigă el
Ma duc sa o văd pe Ana.Mai bine rămâi aici în noaptea asta Henry.
E periculos sa mergi pe stradă, mai ales în starea ta.
Fără sa aștepte un răspuns, Damien iese din cameră, ducandu-se în camera de oaspeți, unde stia ca trebuie sa fie Ana.
Bate la usa si aude vocea fetei zicandu-i sa intre.
-O,Damien,m-ai speriat atât de tare!strigă Ana,sărind sa-l îmbrățișeze
Când te-ai prăbușit am crezut ca ai murit.
-Ca am murit?
Dar ce s-a întâmplat?
Ana il privi confuză
-Nu îți amintești?
Ne plimbam,iar tu ai leșinat. Inainte de asta,mi-ai zis ca dacă vreodată ti se întâmplă ceva,sa il sub pe Henry,deci asta am făcut.
Ciudată coincidență, nu?
-Mda,ciudată
Atunci,Damien observă ca Ana nu mai purta pijamalele,cu hainele ei obisnuite.Speră din tot sufletul ca Rene i le adusese si o îmbrăcate.
-Dar ce ti s-a întâmplat?
Te-ai prăbusit brusc.
-Nu cred ca este ceva de care sa te ingrijorezi.
-Damien,sănătatea este mereu pe primul loc.Deci te rog sa-mi zici.
-Am anemie,probabil de asta.
-Hmm, nu am mai văzut băiat să lesine de anemie.
-Sunt bine Ana.Hai,lasă -mă sa te duc acasă . zice luand-o de mână dar când sa iasă din casă au dat de Callum
-Sa te întorci repede Damien. Avem un avion de prins.
-Avion?întreba Ana.
-Da,tânăra domnișoară. zise politicos
Se pare ca boala lui Damien revine,si din aceasta cauza si-a pierdut cunostinta.Vom pleca un timp în america pentru ca el sa fie tratat acolo
-Callum.M
Nu mi-ai zis nimic despre asta.
-Nu era nevoie.
-Si pentru cât timp veți fi plecați?
-Nu mult cu siguranță. zise vampiri mai tânăr
Nu-i asa, "tată"?zise aruncandu-o o privire sarcastică
-Nu,nu pentru mult timp.Doar câteva săptămâni. O lună cel mult
-Nu va fi cazul de o luna.zise Damien punându -si mana pe obrazul Anei
-Sper.
Se întoarce spre Callum
Când veți pleca?
-In doua ore de vi ar fi cazul sa ne grăbim.
Damien se încruntă.Ar fi vrut sa protesteze,stia de ce trebuiau sa plece si nu avea nimic de a face cu sănătatea lui,era deja mort pana la urmă
Totusi,Ana asta credea si el nu putea sa ii spună adevarul.Iar daca ar fi zis ca nu vrea sa meargă,Ana l-ar fi batut la cap si i-ar fi zis din nou cat il iubeste si ca nu vrea sa il piardă.
-Pot măcar sa o duc pe Ana la scoală?
Callum se gândeste câteva secunde după care da din cap cu gravitate.
Cei doi ies pe usa,urcandu-se în masina lui Damien.
Tot drumul spre casa Anei nimeni nu a zis nimic,dar după ce Ana si-a luat geantă si a urcat iar în masina,l-a privit serioasă
-Damien,de ce nu mi-ai zis dacă nu te simteai bine?
-Dar chiar sunt bine.Callum vrea doar sa-
-Da-l încolo pe Callum!
Eu acum vorbesc de tine!
Esti bolnav si nu mi-ai spus!
De ce?
-Nu vroiam sa te ingrijorez.Nu fara motive întemeiate.
-De asta vei duc de merisoare, nu?
Nu încerca sa ma minti si sa spui ca iti place.Este evident ca nu e asa.
Damien nu răspunse,dar Ana nu terminase de vorbit
-Damien,spune-mi,ce boala aveai.
El deschise gura dar Ana vorbi înaintea lui
-Spune-mi.Daca nu o faci, de unde oricum o sa aflu.O sa-l întreb pe Callum sau pe Henry sau pe Rune sau-
-Stai departe de ei.i-o setează el
-Ce?intreaba clipind confuza
-E în regula daca vorbesti sau esti prietena cu Henry,chiar mi-as dori asta,dar sa nu te apropii vreodată de Rune sau Callum când nu sunt si eu prin preajma
-Atunci spune-mi tu.zise pe un ton blând
Damien oftează de ceea ce Ana credea ca e frustrare când se fapt se simțea ușurat. Se bucură ca nu trebuie sa o mai mintă o dată în privința lui Rune.
-Am avut leucemie.
Pe moment,Ana a crezut ca nu a auzit bine dar apoi a tipat
-Ceee?
Cum ai putut sa nu îmi spui asta?
Dumnezeule.
Fata isi pune mâna la frunte sa vadă daca nu are febră si acum delireaza
-Damien,daca ai iar asta e foarte serios!
Si eu daca as fi mama mi-as face o mie de griji daca copilul meu care a avut leucemie a leșinat pe stradă!
-Nu vreau sa discut despre asta acum Ana.zise deschizandu-i usa si ajutand-o sa iasă.
-Cred ca ar trebui sa mergi acasă.
El sigur e îngrijorat.
-Asa am sa fac.zise si o îmbrătisează dar apoi se dă in spate.
Nu mai putea sa facă asta.Nu putea sa arate ca are sentimente pentru Ana.Nu in urmatoarele săptămâni cel puțin
El se urca în masina,si in scurt timp era din nou in fata casei sale.
Când a intrat în camera sa,l-a gasit pe Henry privind unul dintre desenele sale si din instinct si-a inclestat puminii.Nu ii place a ca cineva sa ii vadă schițele. Oricine în afara Anei.
