Primul lucru de care Damien a fost constient când s-a trezit a fost durerea groaznică pe care o simțea în tot corpul.
Scrasni din dinți încercând sa nu tipe si,după câteva secunde de obisnui destul cu ea ca sa se relaxeze
Încerca sa se ridice dar descoperi ca state a pe burta,cu mâinile prinse la spate cu un lant prins în podea.
Brusc,ceea ce o sa întâmplase i se derula în fața ochilor ca un film
Cum o ținea pe Ana in brate,Durerea groaznică atunci când fisese mușcat,țipătul Anei si ochii ei plini de groaza când a fost luată.
Damien se uita panicat in jurul lui dar nu o văzu nicaieri.Ana nu era in camera aceea.Nimeni nu era acolo.Nimeni si nimic.Doar o fereastră prin care intra soarele alb,de iarna.
Prea slăbit ca sa poată sa se ridice cu totul, Damien se întoarse pe spate si închise ochii
-Doamne,te rog.Fa sa o mai vad odată inainte sa mor.
Fie-ti mila de un păcătos.
-Un vampir care se roagă. Acum le-am vazut pe toate.
Usa de deschise iar în camera intra o tânără femeie vampir,cu parul rosu si ochi verzi si vicleni ca de pisică.
-Gloria...
-Buna Damien.
Fata se apropie de Damien si dădu sa-l atingă dar el se dădu în lături,privind-o cu ură
-Unde e Ana?
-Este in viața. Dar asta sti si singur presupun.În viata si teafara.
Rene întinse mâna sa bată la usa apoi si-o retrase.Mai mult ca sigur,fiul ei voia sa fie singur acum.
Dar apoi isi trecu mainile prin părul de culoarea mierii,dandu-l pe umeri.Damien suferea,si era datoria ei sa il ajute.
Batu incet o data.nu primi nici un răspuns
Privi usa frangandu-si mâinile,după care ba tu iar
Din nou nici un răspuns.
Isi lipi urechea de usă
-Damien?
Eu sunt.
Nu ai iesit din camera toată ziua.
Haide sa vorbim. O sa te simti mai bine.
Te rog,vorbeste cu mine.
Apăsă clanta si intre deschise usa
Damien,eu?
Când deschide complet usa,Rene rămase câteva clipe paralizată.
Camera în în perfecta ordine,dar desenele lui Damien dispăruseră, iar fereastra era larg deschisă,
un curent rece de iarna umplând perdelele.
Rene se întoarse si o lua la fugă vrând sa ajungă în curte dar se izbi de Callum.
-Usor Rene.Unde-
-Damien nu e în camera lui!
-Si?
Poate a iesit puțin.
-De asta voiam sa merg în grădina.Hai cu mine.
Ajunsi la poarta,descoperă ca Duster-ul era la locul lui,în fata porții.
Callum începu de isi maseze fruntea
-Poate a plecat pe jos?
-Nu ar fi riscat.Vânătorii or sa-l caute .Doamna Blue sigur a mers deja la poliție.
-Am simtit agitatie.
Rune sări gardul casei, intrând în grădina.
Rene se apropie de el
-Unde ai fost?
-La vânătoare. răspunse simplu
-Sa las am la o parte ca vânătorii ne vor capetele iar tu ai iesit singur si probabil ai ucis oameni.
Ai idee unde e Damien?
Rune mari ochii.Zâmbetul ii disparu
-Nu.Fratele...fratele lipseste?intre ba confuz
-Da.Si nu avem idee unde poate fi
Nu este zi de scoală.
-Ati cautat în casă?
Cei doi il privira încruntați câteva secunde dar apoi Rune ridica mâinile în semn de predare
-Ma refeream la camerele lui speciale.Cele în care noi nu intrăm.
Cu toții fugira in casa si se despărțită.
-Eu merg în pod.zise Callum
Rune,tu mergi cu mama sa vedeti la subsol
Cu toții fugira folosindu-si viteza.
Cei doi dădură buzna in prima cameră,cea cu piscina.
-Damien!strigă Rene,dar nu primi răspuns
Ea fugi la piscină, pe când Rune privea uimit în jurul lui.
-Deci asta ascundea fratele aici...murmură el
Se duse langa mama lui si privi în apă. Era foarte adâncă
-Daca e la fund si nu ne aude?
Poate a rămas blocat acolo.
Dar...eu nu stiu sa inot.recunoscu ea
Fara sa mai scoată un cuvant,Rune se arunca în apă si inota pana în adânc dar se întoarse foarte repede
-Nu era acolo.ii spuse când a iesit
Nu era nimic acolo.
Rene fugi afara,urmată de fiul ei
Fugi pana la usa maro, în care intrase Ana nu cu mult timp în urmă.
-Mama nu!
Rune o trase inapoi
Fratele a zis sa nu intrăm aici niciodată.
-Daca fratele tau e aici,numai aata ar conta
Rene deschise usa si rămase inmarmurita in prag
-Ce este?
Mama?
Rune veni langa mama sa
Amândoi ai realizat ca Damien nu era acolo dar amândoi nu isi puteau crede ochilor.
-Nu este nici în pod.
Callum veni langa ei si isi flutură mâna prin fața soției sale
-Hei,ma auziți?
Dar când văzu camera,si el rămase fara grai
Au stat asa,fara sa scoată un cuvânt,dar apoi Rene a vorbit
-Deci de asta nu voia sa intrăm.
Pasi în camera si atinse statuia maicii Domnului strambandu-se putin de durere.
Se ruga....
-Nu asta contează acum!se grăbi Rune sa zi ca
Lipseste.Ce ar fi sa mai cautam indicii în camera lui.
Urcara pana în camera si incepura sa se uite după lucruri dar Rene a realizat ca fiul ei a rămas în prag
-Rune?
-Fratele mi-a interzis sa intru în camera lui.
-Rene,am gasit ceva.
Femeia se întoarse spre soțul ei si văzu ca el ține un telefon mobil
-Are doar trei numere:Henry,Zoe si Ana.
-Suna-l pe Henry.Poate stie el ceva.Sau nu.Da-mi-l mie
Rene apa sa pe numarul Anei dar apelul de închise imediat.
Nu răspunde. Oare a dispărut si ea?
Ca un răspuns,de la parter se aud strigăte
-Damien Dawn!
Stiu ca esti aici!
Cei trei coborara in grabă si la parter o întâlnesc pe Karen Blue
Femeia părea turbată de furie
-Unde e Ana?!
Stiu ca e aici!
Dati-mi fata!
-Calmati-vă doamna Blue.zise Callum
Ana nu e aici.
-Minti!
Unde e fiul vostru?!
Sigur a luat-o!
-Fratele meu nu e aici.marai Rune
Si daca nu e aici e din cauza fiicei tale,Karen Blue.
Asa ca...
Rune se apropie si o privi fix in ochi
....Mai bine ai tacea.
-Rune!
Rene il trase inapoi
Doamna Blue,aveti vreo idee unde poate fi Ana?
Ati gasit ceva în camera ei? o intreba blând
-Nu.Toate lucrurile ei erau in ordine.Dar câteva au dispărut.
Furia reveni în vocea ei
Esti sigura ca fiul tau nu a luat-o?!
-Rune, Callum,ma puteti lasă singura cu ea?
Cei doi plecara fara un cuvant
Vă rog sa vă asezati doamna Blue.
Rene o conduse spre o canapeaua se asezara.
Va înțeleg îngrijorarea,dar fiul nostru lipseste de asemenea,deci va rog sa ne înțelegeți de asemenea.
Karen isi întoarse capul dar apoi o privi în ochi.Rene cu surprinsă sa descopere ca era cât se poate de rațională.
-Doamna Dawn.În ciuda a ceea ce puteți crede nu sunt o persoana rea.Dar desi m-am recăsătorit trebuie sa recunosc ca în continuare Ana este tot ce am pe lume.
Mi-am pierdut fiul în urma cu sase ani.Va rog,nu vreau sa îmi pierd si fiica.Daca fiul dumneavoastra ma poate ajuta doamna Dawn,voi face orice.
-Damien lipseste Doamnă -
-Vă rog,spuneti-mi Karen
-Bine,Karen.Damien lipsește si el.
Nu avem nici o idee unde ar fi putut merge.Nu are nici o rudă.
Nu o are decat pe fiica ta.
-Poate au fugit?
Cred ca reacția mea a fost exagerată.
-A fost,dar acum important e sa ii găsim pana nu pătesc ceva.
-Ar trebui sa anunțăm poliția.
-Nu!
Karen mari ochii
Nu putem apela la poliție.Te rog Karen.Nu iti pot spune de ce,dar numai noi il putem gasi pe Damien.
-Ce ati putea face voi ce poliția nu poate?intre ba deznădăjduită
-Nu va pot spune.Dar e important sa nu apelați la poliție
-Doamna Dawn.
Karen o prinse de mâini,cu lacrimi în ochi
V-ati pierdut vreodată în copil?
Rene clatină din cap
-Nu.Dar îmi închipui cât de dureros trebuie sa fie si cât de mult o vreti pe Ana inapoi.Dar nu puteti anunța politia. Va implor,viața lui Damien depinde de asta.
-De ce as avea incredere în voi?
Sunteți străini.
-Da, dar Ana avea încredere in noi.Foarte mare.
Deci aveti si dumneavoastră.
-Bine doamna Dawn.
Karen se duse spre usa dar inainte sa iasă o mai privi odată în ochi
-Dar va asigur ca daca nu îmi găsiți fata,tu si toata familia voastră veti muri de mâinile mele.a zis după care usa s-a inchis.
