-Nu pot sa cred ca deja începe scoala.se plânge Zoe
Mai spune-mi o dată. Când începe vacanța de iarna?
-Peste trei luni draga mea.ii spune batand-o pe umăr
Au intrat în clasă, împreună cu restul elevilor .
După ce toți s-au asezat în banci,dirigintele lor,un bărbat de vârstă mijlocie,destul de bine făcut, cu parul aproape alb si ochii albastri,a venit în fața lor,urmat de un nou elev.Elevul purta o mască neagră, care ii acoperea toată fața
-Buna toată lumea.Sper ca vacanța va prins bine si v-a adus aici dornici de carte.
-Nici pe departe.sopteste cineva
Profesorul isi drege glasul
-De anul acesta veți avea un coleg nou.Te rog sa te prezinți si sa iti scoți masca.
Băiatul oftează, dansu-si masca neagră de pe față.
Cateva țipete de bucurie s-au auzit prin sala,si o fata aproape a leșinat.
-Nu pot sa cred!sopteste Zoe
Vampirul va fi în clasă noastră!
-Taci.ii zice Ana
-Ei bine,ma numesc Damien Dawn.Altceva nu am de spus.
-Ei bine,Damien,sper sa te integrezi în clasă .Am fost înștiințat despre problema ta,deci sa ma anunti in caz de orice.
-Multumesc domnule.spune si merge spre banca in care state a Henry
-De ce naiba ai venit aici?il întreabă el
-Ca sa pot sa stau cu ochi pe ea.
Restul orei decurge normal.
La masa de pranz,Damien nu mânca nimic,cu doar il acompania pe Henry.Imediat ce s-a asezat la masa s-au asezat trei fete.
-Deci numele tău este Damien. Mult mai frumos decât porecla aia afurisita.zice o fata blondă
-Mie îmi plăcea. replică Damien sorbind dintr-o sticlă de apă
Fata pălește
-Aaaa,da.Era interesant dar vampiri sunt niste creaturi fără inimă.Adică,arată super sexy la fel ca tine dar nu sunt capabili sa iubească.
-Ba iubesc chiar mai mult ca oamenii.
Henry se uita îngrijorat la prietenul său
-Doar v-ați uitat la Twilight,nu?continuă Damien
-Deci îți plac vampirii?intreaba o negresă aflată lângă blondă
-Nu.Dar ii înțeleg. Ii inteleg foarte bine.
O vreme nimeni nu mai spune nimic, dar apoi,cea de-a treia fata, o roșcată cu ochii verzi vorbește :
-Si de ce nu mai canti?
-Asta e problema mea.
-Esti atât de închis, spune si tu ceva.
-vrei sa spun ceva?
Ok.Fata aia,cea cu parul scurt.zice arătând cu capul spre masa unde statea Ana
Ziceti-mi ceva despre ea.
-Hmm. Nu prea e vorbareata.
Sta mereu cu acea emo nebună, Zoe.Nu se întâlneste cu nimeni, nu vorbeste cu nimeni,nu pleaca niciodată.
-E o cutter.zice blonda iar prietenele ei o privesc socate
-Cutter?
Damien isi duce mâinile la ceafă zâmbind disprețuitor
De ce ii ziceți asa?
-E o proastă!continuă blonda
Se plânge intr-una se taie pe brațe doar din cauza ca nu are pe nimeni acasă. Asa o loser
Damien se apleacă în față astfel încât sa nu fie decat câțiva centimetri între buzele lor
O priveste cu ochi mari,aproape bulbucati si gura căscată
-Si tu ce esti?
-Damien.intervine Henry
-O urasti pentru ca ai fost si tu ca ea.O persoana care plângea, se taia si droga pentru ca era singura si toata lumea te lua în râs. Acum ai ajuns sus si vrei sa ii faci si pe alți sa sufere cum ai suferit tu.
-Damien,opreste-te.
-O faci pe ea o loser dar de fapt astă esti tu.
Foarte repede,ii apuca mâna, trăgându -i mânecă lăsând la iveală o serie de cicatrice albe care porneau de la coate pana la incheieturi
Ochii lui începeau sa devină rosii.Ca si cum sânge ii invada irisii
-Vezi?
Tu esti mai rău ca ea.Ea nu a încercat sa isi ia viața. Tu esti o loser.
-Opreste-te.ii zice Henry
Blonda il privea inlemnita ,cu ochi in lacrimi
-Ma placi doar pentru ca sunt "sexy".Daca nu as arăta bine nici nu te-si uita la mine,nici nu mi-ai fi ascultat muzica.
Ii dă drumul la braț
-Esti patetică. Termina el
-Gata,ajunge.zice Henry ridicandu-se si tragandu-l pe Damien pe hol
Cele trei se uitau una la alta,ne mai îndrăznim sa zice nimic.
-Ce a fost în capul tău? întreabă Henry când vei doi ajung pe hol
Ochi aproape iti devenisera rosii
Vânătorii sunt cu ochi pe tine trebuie sa ai grijă.
Damien nu mai zice nimic,cu se îndepărtează
-Unde te duci?
-In clasă.
În clasă,Ana desena în timpul orei de biologie,când a sunat clopoțelul de alarmă si pământul a inceput sa se scuture
-Nu va panicati!
Toata lumea sub bănci si acoperiti-vă capul.
Toți cei aflați în sala fac cum le-a zis profesorul.Cutremurul parca a durat o vesnicie pana ce ,în sfarsit totul s-a terminat.
-Acum puteti iesi.zice profesorul
Mergeți afară.
Când toți ies din clasă, o bucată din tavan de desprinde,fiind gata sa o lovească pe Ana,care rămăsese în urmă
-Ana!tipa Zoe
Fata închide ochii,neputând fugi de frică, dar atunci cineva o împinge la pământ.Aude un bufnet dar nu simte nici o durere
Crezând ca bucata de tavan a cazut lângă ea,deschide ochii,dar apoi ii mărește.
Damien state a deasupra ei,în patru labe, bucata de tavan stând pe spatele lui.
Doi profesori iau materialul de construcție de pe spatele lui,iar Damien da sa se ridice
-Nu te misca.ii zice în profesor intinzandu-l
-Dar sunt bine
-Tocmai a cazut o grindă peste tine.Nu ai cum sa fi bine.
-Dar sunt.
Damien se ridică în picioare,intinzandu-i o mână Anei.
-Esti bine?
-D-D-Da.se balbaie Ana.
După ce toți au iesit afară s-au numărat răniți si ,în ciuda protestelor sale,Damien a fost urcat intr-o ambulanță si dus la spital
-Băiatul are dreptate.a constatat medicul luând tetoscopul de pe spatele lui Damien
Nu are absolut nimic.Ei bine,o anemie destul de severă dar nu are nimic rupt.
-Pot sa plec?
Trebuie sa ajung acasă
-Domnule Dawn,nu sunt sigur ca mai ai,o casă, ca mulți altii.zice profesorul
Damien ii arunca o privire cruntă după care iese din cabinet.
-Domnule Dawn!striga o vize cunoscută în urma lui
El se întoarce si o vede pe Ana alegând spre el
-Domnișoară Blue.Sunteți bine?
-Eu sunt bine dar tu?
Adică, te-a lovit o bucata de plafon până la urma
-Sunt bine.Am oase tari.
Ana roseste,muscandu-si buza iar Damien ridică o sprînceană
-Mai vrei sa îmi spui ceva?
-Nu,nimic.Trebuie sa merg acasă sa vad dacă totul e bine.La revedere domnule Dawn.
-Damien.o corectează el
Fata fuge iar Damien ramane singur,în curtea spitalului.
-Ce frumos miroase fata asta.isi zice în gând
Nu multe clădiri au fost rău avariate dar scoala urma sa fie închisă pentru cel puțin trei săptămâni până vă fi reparată asa ca elevii ai fost repartizați la diferite scoli din alte orase.
Ana fusese repartizată împreună cu Damien si alți elevi la o scoală dintr-un oras destul de departe pe când Zoe avea de făcut doar câteva minute pana la scoală
-O sa îmi fie dor de tine.zise Ana
Cele doua s-au îmbrățișat cand au aflat ca vor fi despărțite
Când in sfârsit s-ai hotărât sa plece din curtea a crea ce a fost scoala lor,Ana a simțit un fior ciudat ca si cum i-ar fi frică.Dar frica de ce?
Nu avea de ce sa se teamă. Sau cel puțin asa credea.
Cele doua prietene s-au dus la casa Anei,ca Zoe sa o ajute sa facă curat.Casa nu patise nimic în exterior dar în interior era un dezastru.
După ce au terminat,s-au asezat pe pat,începând sa discute.
În timpul asta,Damien le privea prin fereastra camerei Anei, aflata la etajul trei,zâmbind.
Se bucura ca Ana are companie.Zoe părea o fată de treabă si ii placea faptul ca Ana mereu era binedispusa când era cu Zoe.
Ana s-a uitat pe geam,si l-a vazut cu coada ochiului.
Dar cand a deschis fereastra, Damien dispăruse.
-Ce este?
Iar ai cazut ceva?
-Nu stiu.răspunde duse pe gânduri
Mi s-a părut ca il vad pe dom-adică pe Damien.
-Ce sa caute Damien aici?
Suntem la etajul trei.
-Mi s-a părut.
-Cu siguranță.
Acu' hai la somn.
Zoe stinge lumina,intinzandu-se în pat lângă Ana.Dar Ana nu dormea.Se tot gândea la fiorul pe care l-a simțit. Era ca si cum nu era frica ei.Era a altcuiva si doar ii era transmisa ei.
În scurt timp a simțit iar ca o poticnesc lacrimile,si a inceput sa plângă încet,ca sa nu isi trezească prietena.Dar de ce plângea, nu putea sa explice.
