I hate you...but I love you

Capitolul 9

*Iris*
Îmi simt tot corpul slăbit. Unde sunt? Deschid ochii. Sunt în cameră? Cum am ajuns aici? Mă ridic cu greu. Mă sprijin de pernă.
Seh:-Poftim. O să îți facă bine.
Sehun îmi întinde zâmbitor un pahar cu apă şi o pastilă. Fără să zic ceva înghit pastila. Frate ce mă doare capul.
Seh:-Ce îți aduci aminte de aseară?
Sehun mă privea serios.
-Îmi aduc aminte că am ieşit din bar, apoi totul e în ceață.
De ce mă priveşte aşa dezamăgit? Ce am făcut aseară? Tare mult aş vrea să îmi pot aminti. Se aud bătăi în uşă. Sehun deschide uşa. Baekhyun intră.
Bae:-Organizatoarea a zis să vă pregătiți. În 10 minute plecăm să vizităm oraşul. Ce ai pățit Iris?
-Am băut...
Zic încet, dar Baekhyun tot m-a auzit şi mă priveşte certăreț.
Bae:-De ce ai făcut asta?
Fără să îmi dau seama îl privesc scurt pe Sehun. Baekhyun face o fața ceva de genu că înțelege.
Bae:-Vă las să vă pregătiți.
Îmi deschid geamantanul şi îmi iau o bluză cu mâneci lungi şi nişte blugi. Merg la baie să mă schimb. Când am ieşit Sehun era îmbrăcat şi el.
Seh:-Iris?
-Da?
Seh:-Nu contează...
Sehun era pus pe gânduri. Mă uit curioasă la el. Oare la ce se tot gândește?
Seh:-Haide.
Mă ia de mână şi ieşim din cameră. Mă înroşisem. Mă ținea strâns de mână de parcă i-ar fi frică să nu mă piardă. Urcăm în lift. Îmi dă drumul la mână. Liftul se opreşte la etajul 4. Are you fucking kidding me? Taeyeon şi Hyuna intră. Ne privesc şocate. Intră cu nişte aere de dive. Cu coada ochiului o vedeam pe Taeyeon cum îi făcea ochi dulci lui Sehun. Acesta nici nu se uita la ea. De ce se mişcă aşa de încet liftul ăsta? Simțeam cum aerul devenea din ce în ce mai sufocant. Într-un sfârşit uşile se deschid.
Dir:-Ați întârziat.
-Ne scuzați.
Intru prin mulțimea de elevi.
Mi:-Iris!
Mira îmi face cu mâna. Merg la ea.
Mi:-Cum te mai simți? Aseară m-ai speriat rău de tot.
-Sunt mult mai bine.
Ieşim din hotel şi îl urmăm peste tot prin oraș pe ghid.

*Sehun*
Chan:-Frate, eşti ok?
-Da...
Mă uitam la Iris. Era cu o fată şi râdeau împreună. Mă tot gândesc la ce s-a întâmplat aseară. Oare chiar mă place?

*Iris*
Gosh! Îngheț. Ar fi trebuit să îmi iau mănuşile. Diriga ne-a lăsat să ne plimbăm printr-un târg foarte mare. Mi-am luat un ceai pentru a mă mai încălzi, dar nu mă ajuta cu nimica. Îngheț bocnă aici.
Seh:-Hei Iris.
-S-s-salut.
Sehun mă ia de mâini.
Seh:-Ce înghețată eşti.
Tremuram toată. Sehun îmi ia mâinile între ale lui şi începe să le încălzească cu respirația sa. Mâinile mi s-au încălzit la fel cum obrajii mei au devenit roşii şi fierbinți. Îmi freacă mâinile între ale lui. Eu mă uitam timidă la el. Ce rapid s-a schimbat. Adică înainte era rece cu mine, iar acum e din nou ca înainte. Mă întreb ce o fi avut atunci?
-Merci.
Seh:-Nu ai pentru ce.
Sehun mă privea zâmbind şi cu o sclipire în ochi. Ochi care mă priveau atât de intens...
??:-Iris!
Vocea asta. Mă întorc şi îl văd pe Kris. Îi zâmbesc. Acesta vine spre noi.
-Nu ştiam că vii şi tu în exscursie.
Kr:-Un prieten m-a invitat. La început nu am prea vrut să vin, dar acum mă bucur că nu am rămas acasă.
Mă uit scurt la Sehun. Îl fixa cu privirea pe Kris.
Kr:-Scuze. Sunt Kris.
Seh:-Sehun.
Dau mâna, dar Sehun îl privea iritat.
Kr:-Vreau să îți arăt ceva.
Până să apuc să zic ceva Kris mă apucă de braț şi mă trage după el. Din senin cineva mă apucă de talie şi mă trage spre el. Mă uit mirată la Sehun. Kris îmi dă drumul şi începe să îl fixeze şi el pe Sehun cu privirea.
Kr:-Ai ceva împotrivă?
Seh:-Nu.
Kris rânjeşte.
Seh:-Hai Iris.
Sehun mă ia de mână şi ne îndepărtăm de Kris.
-Sehun?
Nu îmi răspunde și continuă să mă tragă după el.
-Sehun, ce ai pățit?
Se opreşte şi se uită în urmă. Apoi mă priveşte enervat.
Seh:-Nu îmi plăcea modul în care îți vorbea.
-Kris este doar un prieten.
Seh:-Flirta cu tine!
Toți oamenii din târg s-au oprit şi se uitau la noi. Sehun îmi dă drumul şi pleacă. Eu rămân şocată acolo. Kris flirta cu mine? Nici nu mi-am dat seama. De ce a explodat aşa dintr-odată Sehun? De se comportă de parcă ar fi gelos? Oare chiar e?
Mergeam într-un ritm mai alert în speranța că voi găsi locul unde trebuia să ne adunăm. Expir uşurată când îl găsesc. Sehun. Sehun stătea cu Chanyeol şi Baekhyun. Când mă vede se ruşinează şi îşi întoarce capul. Voiam să merg la el, dar...
Mi:-Hei Iris. Uite ce am găsit.
Văd un lanț cu bufniță. E frumos.
-Ce frumos e.
Mi:-Îți place? Pentru că e al tău.
Îmi pune lanțul în palmă.
-Nu pot accepta asta.
Mi:-Nu fi prostuță şi ia-l.
-Mă simt prost...eu nu ți-am luat nimica.
Mi:-Nu te îngrijora. Mă bucur să te văd zâmbind.
O iau în brațe.
-Merci.
Mira îmi răspunde la îmbrățişare.
Di:-Plecăm!
Executăm comanda. Pe tot parcursul drumului mă uitam după Sehun. Acestea mergea cu mâinile în buzunar şi cu capul aplecat. Baekhyun îl bătea prieteneşte pe spate, iar Chanyeol încerca să-l facă să râdă cumva. Sunt atât de confuză. Nu îl pot înțelege. Când e blând cu mine, când e rece şi nervos. Am ajuns la hotel. Sehun a plecat înaintea mea. Intru în lift. Apăs pe numărul 9. Uşile s-au închis, apoi s-au deschis. Am înmărmurit. O văd pe Taeyeon intrând cu o privire amenințătoare. Era doar ea. Mă pun într-un colț şi încerc pe cât posibil să îi evit privirea. Apasă pe numărul 4. Când să se deschidă uşile apasă rapid pe buton şi blochează uşile. Un nod mare mi s-a pus în gât. Toată pielea brațelor mi se făcuse de găină. Mă uitam speriată la ea. Inima îmi bătea într-un ritm nebunesc. Ea mă priveşte rânjind malefic.
T:-Ai să îți doreşti să nu te fi ridicat niciodată din pat.
Până să îmi dau seama Taeyeon mă apucă de păr. Încerc să îi îndepărtez mâinile, dar nu reuşesc. Acest lucru o înfurie şi mă loveşte cu capul în oglinda liftului. Aud cum se crapă oglinda. Sângele mi se scurge pe față. Aud un râs slab.
-Ce ai cu mine?! Cu ce ți-am greşit?!
Ochii mei se umplură de lacrimi.
T:-Te-ai născut.
Taeyeon rosteşte cu silă acele cuvinte. Deblochează uşile şi iese. Uşile se închid scoțând un scurt scârțâit şi simt cum liftul continuă să urce până la etajul nouă. Mă ridic cu greu. Mă uit în oglindă şi văd cum sângele se scurgea neîncetat. Îmi pun gluga pe cap şi ies când ajunge liftul. Intru în cameră. Sehun apare din baie în pijamale, adică într-un maieu şi nişte blugi scurți. Mi-am ținut gluga trasă pe cap. Fața lui Sehun se transformă în una panicată când vede picături de sânge căzând pe covor.
Seh:-Iris! Ce ai pățit?!
Încerc să mă feresc de mâna lui care voia să îmi dea jos gluga. Într-un final reușește să îmi dea jos gluga şi rămâne în stare de şoc când îmi vede capul sângerând.
Seh:-Cine ți-a făcut asta?!
-Nimeni.
Seh:-Iris spune-mi!
-Taeyeon a fost! Na, acum eşti fericit?!
Sehun se face roşu la față.
-Ce vrei să faci?!
Seh:-Mă duc să îi dau şi eu vreo două la aia!
Îl prind de braț.
-Te rog nu fă nimica!
Seh:-Cum să nu fac? Mi-a rănit prințesa.
Prințesă? Mă uit uimită la el. Sehun merge şi aduce nişte şervețele. Mă aşez pe pat şi îl las pe Sehun să-mi oprească sângerarea.
Seh:-Nu se opreşte.
După câteva minute face o față senină. Începe să scotocească prin geamantanul lui şi îmi înfăşoară o bluză în jurul capului.
-Sehun, o să ți-o murdăresc!
Seh:-Nu-mi pasă.
Îmi sărută grijuliu fruntea. Inima îmi bate cu putere. Îmi mângâie delicat obrazul palid. Din nou acel zâmbet dulce. Nici nu ştiu cum să explic. Când îmi zâmbeşte aşa simt cum toată tristețile şi grijile mele dispar. Vederea mi se încețoşează brusc. Tot corpul meu mi se înmoaie. Cad cu capul pe pieptul lui Sehun.
Seh:-Eşti bine?
-Nu prea...
Seh:-Ai nevoie de ceva?
-Ia-mă te rog în brațe.
Fără să mai zică ceva Sehun mă ia în brațe. Era aşa de cald şi bine la el în brațe. Nu mai voiam să plec de acolo. Ochii mi se închid.......

♧
♡
♤
■
●