Love can hurt

Acasa.....mda..

Cu toate ca nu vroiam sa ma trezesc, cateva raze jucause intra in camera,  facandu-si aparitia pe fata mea. In momentul acela fara sa ezit ma intorc pe partea cealalalta ignorandu-le. Dar exact in acel moment se aude un sunet, semn ca si Ema s-a trezit.

- Neata, spune ea cu un ton de trompeta

- Neata, spun eu intorcandu-ma spre ea. Observand ca are parul in cap, de zici ca s-a electrocutat, ma apuca un ras incontrolabil.

- Ce??, spune ea confuza. Atunci  isi duce mainile in par dandu-si seama de ce rad. Se ridica din pat, indreptandu-se spre geanta ei din care scoate o perie.

- Chris parea cam ingrijorat pentru tine aseara, spun in timp ce o privesc in timp ce isi aranjaza parul.

- Da am observat, crezi ca ma place?, spune ea asezandu-se pe patul meu.

- Logic, scumpa mea, spun eu in timp ce ea se bucura ca un copil.

Dupa 15 minute in care am mai vorbit intra asistenta de ieri

- Buna!!, spune ea politicos indreptandu-se spre mine.

- Buna!, spunem noi in acelasi timp

- Bella, cum te simti?, ma intreaba ea uitandu-se pe niste aparate.

- Bine...Cat trebuie sa mai stau aici?

- Bella, a trecut doar o zi de la operatie, daca apar efecte secundare? Trebuie sa iti mai facem niste analize. Si trebuie sa te pui pe picioare, nu vei scapa asa usor de noi. Vei mai sta aici o luna. 

- O lunaa???, tresar eu

- Da, Bella. Nu te mai plange altii nici nu mai iasa de aici asa ca bucura-te, spune ea scriind pe un formular.

Ma simt bine, nu stiu de ce ar trebui sa imi faca analize. Cum o sa pot rezista aici o luna? Desigur  imi vor veni in vizita gasca,mama si tata dar o sa ma plictisesc rau aici. Nuu supor spatiie inchise, deabia am rezistat o zi dar o luna...

- Azi dupa amiaza trebuie sa-ti luam sange, dar acum trebuie sa mananci ca sa-ti iei pastilele. Vin imeditat, spune ea dupa care iasa pe usa.

Dupa ce asistenta a iesit Ema vine spre mine spunandu-mi:

- Stai calma, draga mea, voi fii aici mereu!

DUPA O LUNA

Stau aici de o luna, in spatiul acesta ingust. In unele momente simteam ca innebunesc. Am mai iesit sa ma plimb, uneori, dar alaturi de un docotor. Ema a stat cu mine mereu, chiar si cand dormeam. A lipsit si foarte mult de la scoala pentru mine. Dar, de unele dati, era chiar distrusa, avea nevoie sa se odihneasca, asa ca s-a dus acasa. Ceilalti au mai venit in vizita. Mama si tata au stat nonstop cu mine, cand nu era Ema, si chiar daca era si ea, ei veneau dimineata si plecau seara, de multe ori. Casa lui Chris a fost reamenajata lafel si cea a lui Derek. Apropo de Derek, saracul de el, a stat si el cu mine, cand nu puteam sa dorm iar Ema da, el venea la mine si vorbeam cu orele pana adormeam iar el pleca in toiul noptii. De Mark nu mai stim nimic, Derek considera ca s-ar fi potlit, dar eu nu cred. De cand cu tratamentul acesta, ma simt mult mai vioaie, mai activa, nu mai am dureri de cap. Dar bine ca insfarsit s-a dus luna asta si pot pleca acasa. Cred ca azi o sa imi dea drumul.

- Buna ziua, spune un doctor cand intra.

- Buna ziua, spun eu 

- Puteti pleca acasa, dar inainte trebuie sa semnezi niste acte

- Ok, multumesc, spun eu uitandu-ma la Ema

- Insfarsit, sa mergem acasa, spun eu.

- Acasa la tine?, ma intreaba Ema in timp ce ma ajuta sa-mi strag hainele.

- Logic, unde ai vrea?, spun eu razand

- Eu credeam ca o sa te duci la Derek!

- Ce???? Esti nebuna? Si sa ma gandesc la  asta si tata m-ar ucide.

- Dar apropo de tatal tau, parca trebuia sa-ti zic ceva, spune ea inchizand micul geamantan.

- O sa aflu cand o sa se mai linisteasca apele.

- Cum vrei! Acum hai sa mergem, ca m-am saturat de locul asta.

- De acord, spun eu in timp ce iesim pe usa.

Ne oprim la ghiseul de informatii unde il gasim pe doctorul acela. Acolo semnez o foaie si plecam fericite spre usa.

- De unde stia Derek ca o sa imi dea drumul azi?, o intreb pe Ema cand observ masina lui.

- I-am dat mesaj, cu ce voiai sa te duc acasa?!!!, spune ea razand.

Cand Derek ma observa, se indreapta spre mine si ma strange intr-o imbratisare puternica. Cand imi da drumul imi da un sarut asa de apasat retragandu-se imediat.

- Credeam ca nu mai vine ziua asta, spune el luandu-ma de mana.

- Dar uite ca a venit, spun razand. El imi zambeste inapoi si ii ia geamantanul Emei, punandu-l in portbagajul masinii. Eu m-am asezat pe scaunul din dreapta iar Ema in spate.

- Sti ca trebuie sa ma duci acasa, nu?, ii spun lui Derek  cand pornim.

- Da, stiu. Doar daca afla tatal tau ca te-ai urcat la mine in masina m-ar ucide, spune el razand.

- Dar nu inteleg de ce e asa de suparat, nu din vina ta am fost impuscata

- Ba da este vina mea pentru tot.....dar nu doar pentru asta este suparat tatal tau.

- Nu e vina ta!!!!!!, spun eu iar el da din cap ironic dupa care eu continui,atunci pentru mai ce?.

- Am mai stat cu el de vorba de cateva ori. Se pare ca el si tata s-au certat groaznic, ajungand si sa se ucida daca nu se baga cineva.

-De ce?, spun eu nelamurita

- Din cauza mamei tale, tata e lovito din gresala iar ea a ajuns in spital.

- Nu mi-au spus niciodata asta

- Pai nu vroiau sa afli de mafia Swan pana nu erai destul de mare.

- Va trebuui sa port o discutie cu ei despre asta cand se mai linistesc apele.

Noi vorbind am si ajuns in fata casei mele.

- Derek, ma duci acasa?, intreaba Ema inainte sa iesim din masina.

- Desigur, spune Derek

- Nu ramai la mine?, o intreb eu

- O sa vin mai tarziu, dupa ce te mai relaxezi si tu dupa o luna de tortura.

Toti incepem sa radem. Cand ies din masina Derek ma urmeaza dand jos bagajul din portbagaj.

- Mersi, spun si ma intorc vrand sa plec. Dar nu reusesc ca el ma intoarce lipindu-ma de corpul lui.

- Credeai ca o sa scapi de mine?, ma intreaba el

- Nu, spun eu iar dupa ii dau un sarut scurt pe buze. Dupa care ma indrept spre usa casei mele dar ma opreste un:

- Te iubesc, venit de la el

- Si eu te iubesc, strig eu astfel ca sa ma auda.

Ma simt iar in largul meu, pe teritoriul meu, in casa mea. Cand intru il vad pe tata cu niste foi in mana parand foarte stresat.

- Pe cine iubesti?, ma intreaba el tot cu ochii in foile acelea.

-..........

***********

Heii, iar am intarziat cu acest capitol dar......ehh fac tot ce pot.

Deci....ce credeti despre acest capitol?