Din capitolul anterior:
Ashley:-Ești gata?
Eu:-Ma duci la război? Ce naiba? Ma duci sa îl vad pe fratele tău a.k.a printul varcolacilor
Ashley:-Bine
Intra fără sa bata sau sa zică ceva. Se uita în camera dar nici eu și nici ea nu vedem pe nimeni
Ashley:-Derek, unde te ascunzi ca fricosul?
Derek:-Eu nu sunt fricos
Ashley:-Atunci unde mama ma-sii de treaba ești?
Derek:-Aici
Derek iese din ascunzătoare
Când îl vad rămân cu gura căscată. Derek arata atât de bine. Are parul blond cu o mica nuanță de saten, ochii ii erau de un albastru foarte deschis care dădea spre verde, avea o barba de 4 zile cred, era îmbrăcat cu un tricou alb iar nasturii de la gat ii erau desfacuti, o pereche de blugi albastrii inchisi si in picioare avea o pereche de bocanci negrii. Prin acel tricou se putea zări acel abdomen bine lucrat. Am mai avut eu iubiți dar ca Derek niciodată.
Ma uitam ca tuta în ochii lui iar el făcea același lucru. Eu la un moment dat am simțit cum am căpătat culoare în obraji. Simțeam și cum fluturii își făceau încet apariția în stomac. Toată chestia asta cu privitul, rositul și cu fluturașii a durat cam o veșnicie. Pana la urma Ashley a rupt tăcerea
Ashley:-Bine. Deci, Karina-Derek, Derek-Karina
Eu:-Incantata
Derek:-La fel
Derek îmi ia mana și mi-o sărută cavalereste. Fără sa vreau m-am înroșit toată.
Nu puteam sa spun nimic. Atunci când ma uitam în ochii lui de un albastru spre verde, uitam ce sa zic. Uitam chiar sa respir. E incredibil băiatul
Derek:-Tu presupun ca ești acea fata speciala care îmi e promisa. Pot spune ca ești mai frumoasa decât ma așteptam
Sa mai zic din nou ca m-am inrosit? Da, m-am înroșit. Deci dacă mai sunt multi fluturașii ăștia în burtica, jur ca mănânc naftalina
Eu:-Nici tu nu ești mai prejos
Nici nu știam ce sa zic. Stăteam și ma uitam și roseam
Ashley:-Derek, Karina are probleme cu acel instinct de Aleasa și tu trebuie sa o ajuți sa o tina în frâu. Deci... ajut-o
Derek:-Si ce propui?
Ashley:-Nu stiu. Stai cu ea. Cunoasteti-va. Ieșiți la un suc, nu știu. Eu am plecat
Și cu astea fiind zise, a ieșit pe usa uitându-se la mine și făcându-mi cu ochiul. Fata asta ma omoara. Jur ca dacă mai face mult timp asa, ii pun la masa tacâmuri de argint
Derek se uita la mine și eu la el. Nu puteam spune nimic. Noroc ca era el acolo și ma putea salva
Derek:-Deci, Karina, ai vrea sa ieșim la un suc? Dacă vrei mergem și la film, sa mai uiți de evenimentele acestea neplăcute
Cine zicea ca nimeni nu e perfect? Serios acum. Băiatul asta e perfecțiunea întruchipata. Și la aspect, și la comportament. Poate ca nu e atât de rău pana la urma sa fiu Aleasa Varcolacilor.
Eu:- Sigur. Mi-ar face placere
Derek:-Bine atunci. Ne vedem jos într-o jumătate de ora? E destul timp? Din experienta mea, fetelor le trebuie mult timp sa se pregătească
Eu:-E în regula. Imi ajunge timpul(Zic dându-i un pupic pe obraz)
Vai, nu pot sa cred ca am făcut asta. M-am uitat și am vazut ca și el a roșit și eu văzându-l rosind, am roșit și eu. Am ieșit cat am putut de repede din camera și am fugit spre camera mea cat de repede am putut
CITEȘTI
Aleasa Vampirilor
Vampire,,-Îți vine sa crezi ca s-a ajuns aici? -Nu prea. Parca abia ieri ne uitam după băieți și încercam sa ghicim vârstă lor și acum trebuie sa facem asa sacrificii. Esti pregătită? -Da. Totuși nu înțeleg de ce facem asta. Adică avem de ales și totuși n...