Capitolul 49

658 57 13
                                    

Ce dimineață frumoasa pentru a distruge niște relații. Urăsc Valentine's Day. Mereu am urat-o si acum ca abia m-am despărțit o urăsc și mai mult. Sper ca azi sa nu găsesc în dulapul meu de la școală o grămadă de scrisori sau trandafiri sau ciocolata de la Nick fiindcă îl vad în stare, sincer. El ma cam vrea înapoi dar pana nu încetează sa fie cum e, noi vom rămâne despărțiți. Incep sa cred ca tot ce am simțit pentru el era doar o minciuna. Adică am crezut mereu ca îl iubesc dar încep sa cred ca totul a fost din cauza instinctului. Dacă promisul meu era de fapt Peter sau Jack sau Tyler iar Nick era în locul lor, îl iubeam cum l-am iubit sau era totul altceva?

Hotărăsc într-un final sa ma ridic din pat. Ma duc la baie pentru a îmi face rutina de dimineata. Cred ca va fi o zi lunga

Ies din baie si ma indrept spre șifonier sa îmi aleg ceva de îmbrăcat. Ma gândesc sa ma îmbrac în negru. Sunt în doliu fiindcă mi-a murit cheful de viata pe ziua de azi. Imi iau un maieu alb pe care scrie cu negru ,,Never give up", îmi iau blugii albastru închis cu reflexe deschise în genunchi iar parul îl prind într-o coada de cal.

Cobor din camera cu direcția bucătărie pentru a manca micul dejun. Încă de pe scări sunt mirosul de... clatite? Cine e acasa de face clatite? Ai mei sunt la munca

Ajunsa în bucătărie îl vad pe... Peter? Asta ce dracu cauta aici? Ah, stai. Mi-am amintit de seara trecuta

Peter:-Neata frumoasa din pădure adormita. Te-ai gândit și tu sa te trezesti?

Eu:-Ha. Ha. Am uitat sa rad. Ce faci aici?

Peter:-Fac clatite

Eu:-Eu ma refeream ce cauti încă aici. De ce nu ai plecat?

Peter:-Nici eu nu știu dar am zis ca dacă tot sunt aici, hai sa fac ceva de mâncare pentru tine

Eu:-Sper ca nu ți-a cerut Nick sa faci asta

Peter:-Nu. Pur și simplu m-am gândit ca ar fi o idee buna

Eu:-Pai mersi(zic luând o clatite). Apropo, nu știam ca vampirii se pot îmbată

Peter:-Nici eu pana aseară. Credeam ca avem procesul de vindecare mai mare ca la varcolaci. Ei nu se pot imbata. Aparent vampirii pot

Eu:-Vai fi totul foarte interesant.. Apropo, dacă tot ești aici, îmi faci și mie o...

Peter:-Cafea cu lapte.  Deja gata

Eu:-Peter.. (zic enervandu-ma)

Urăsc când Peter îmi citește gândurile. Și i-am zis de atâtea ori sa nu mi le mai citească și el tot o face. Ieși din capul meu!

Peter:-Scuze

Eu:-Ma jur, ești cel mai enervant vampir

Peter:-Si daca nu eram eu, acum probabil erai moarta

Eu:-De ce ma rog?

Peter:-Varcolacii știu cine ești din clipa în care au aflat cine e Aleasa Vârcolacilor. Te puteau omori dacă nu eram eu

Eu:-Daca nu erai tu, ma omora si Jack, și ma și sinucideam din cauza sabiei. Cred ca m-am indragostit de tine(zic ironica)

Peter:-Hai serios

Eu:-Ești atât de irezistibil. Te-aș sărută acum. Mai ales ca e Valentine's Day(zic apropiindu-ma de el)

Peter:-Ce faci?

Eu:-Ce? E greșit ca îmi place de tine? Ca l-am uitat pe Nick?(zic arătând spre capul meu, acesta înțelegând imediat)

Nick ne urmareste. Ma supraveghează. Îl simt. E afara și de uita pe geam. Fa-mi jocul fiindcă tare vreau sa ii vad mutra. Doar fă-o rapid

Peter se apropie de mine și îmi da un scurt sărut pe buze. Știe ca vreau sa îl fac gelos pe Nick.

Ii simt gelozia. Eu am acea legătură cu Nick care ma face sa simt ce simte el. Și acum fierbe de gelozie. Da pe-afara la cat de gelos e

Am continuat sa îmi beau cafeaua și sa mănânc câteva clatite. Imi place combinația asta. Nu am mai încercat-o pana acum.

Eu:-Gata, am plecat. Iar tu, sa pleci pana ma întorc de la școală, înțeles?

Peter:-Bine șefa

Mi-am luat lucrurile și ma pregăteam sa plec când am mai arunca un ochi un casa

Eu:-Peter, sa pleci ca altfel jur ca o sa îți pun un colier de usturoi sau cu verbina. Acum hai pa

Si am ieșit. Vampirii ăștia... of of of
.
.
.
Am ajuns și eu într-un final la liceu. Toți se uitau puțin ciudat într-o direcție. Ma uit și eu și vad un BMW I8. Interesanta masina. Adică am avut ocazia sa merg în ea când eram la Londra cu Peter. Dar serios acum. Cine își permite o astfel de mașină?

Intru în liceu pentru a-mi pune lucrurile în dulap. Înăuntru vad o felicitare. Logic.

,,Oare de la cine e?" Gândesc ironic

O deschid și vad ca scrie

,,Într-o gradina inmiresmata
Ma plimb și o floare speciala
În fata mea se ivește!
E cea mai speciala dintre toate,
Ea de tine-mi aminteste
                    -N"

Respir adânc. Nu pot sa cred ca după aproape o luna el încearcă sa ma recâștige. Pai prietene, pentru asta ai nevoie de mai mult efort. Nu doar de o felicitare cu o poezie

Totuși e frumos din partea mea sa merg sa ii mulțumesc pentru încercarea de a ma recuceri.

Îl caut prin liceu de 5 minute pana când sunt trasa intr-o sala de clasa. Fir-ar el sa fie. M-a speriat

Eu:-Nick, ma sperii când faci asa. Și de unde știai ca sunt eu?

Nick:'Ți-am ascultat bătăile inimii. Asta nu contează acum. Fi atenta aici. În școală este un aer puternic de varcolac

Eu:-Poate e doar Jack. Ai mai avut tu devieri ale mirosului și ai crezut ca e un vârcolac și mai aveai puțin și îl făceai una cu pământul

Nick:-Bine, atunci am greșit. Dar acum chiar e un miros de varcolac în aer. N-ai văzut BMW-ul din parcare?

Eu:-Ba da dar nu i-am dat atenție

Nick:-Ai mai văzut masina aia aici pana acum?

Eu:-Nu. E prima data când o vad

Nick:-Ceva nu e bine

Eu:-Poate ca ai dreptate. Vrei sa investigam în astea 10 minute pana se suna?

Nick:-Credeam ca nu ma mai întrebi

Ieșim din acea clasa și îl las pe Nick sa mearga. Pare ca știe ce face. De unde pana unde varcolac în liceul nostru?

Suntem aproape la colt de perete. Când sa îl ocolim ce sa vezi. Vechea mea BFF

Eu:-Karina

Karina:-Selena

Nick:-Derek

Așa-zisul Derek:-Nicklaus



Va rog nu aruncați cu roșiiȘtiu ca nu am mai scris dar... dar... Fir-ar.  N-am avut chef, gata. Am zis-o. Fericiți? Pai normal ca sunteți fiindcă am postat și eu după un car de ani. Și nici timp nu am timp suficient fiindcă vin simulările în martie și mna.. voi încerca postez cat mai des posibil. Va pup😘

Aleasa VampirilorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum