Mă întrebam oare, într-o zi,
Când dileme nu îmi vor mai săpa-n plămâni și vene,
Când te voi afla transparent,lipsit de secrete și măști
Și cuvintele vor cădea din tine,de pe ochii tăi...
Și nu-ți vor mai răscoli trupul și gândurile noaptea...
Ce se va alege de inima mea?
Va plânge știind ce-ascund metaforele lumii tale?
Vei lua tu locul dilemelor cu totul?
Voi putea respira cu tine curgând prin vene
Și pătrunzând în suflet?