Neverosimil

32 7 4
                                    

Mi se sparge lumina
De tâmple
Și îmi alunecă spre frunte
Și din minte în inimă.
Aleargă lumina,
Din inima mea în tine.
Te umplu de iubire.
Dar tu nu ai să îmi dai înapoi
Decât întuneric. Și ceață și frig
Ca ziua asta goală,
Așa te simt.
Vreau să am încredere în tine,
Dar mai bine rămâi, plec eu.
Rămâi cu bine..
Neverosimilă, iubirea
Și viața fără pare pustie..
De ce dispare tot
Atât de ușor?
Vântul.

Tu?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum