Dirty Game 1+2

v

    Nu mai inteleg nimic.Totul pare ca se distruge incet,incet.Tata devine tot mai rece si distant cu mine,baietii nici nu imi mai vorbesc...Credeam ca le-am demonstrat ca pot face fata,ca pot lupta alaturi de ei.Am mai luat parte la misiuni,cot la cot cu tata chiar,insa acum?Acum pare ca tot ce am construit in acest timp,s-a daramat.Totul a fost complet distrus.Brusc,simt cum tot pamantul mi-a fugit de sub picioare si cad intr-un neant foarte negru.

    Acum?Acum ma aflu in masina,ma intorc acasa.Am fost trimisa intr-un orasel mic si nestiut de prea multa multa lume,aproape 2 saptamani.De ce?Nu stiu...M-am trezit cu bagajele gata facute,asezate la usa,tata spunandu-mi doar faptul ca trebuie sa plec.Nu mi-a spus „de ce" sau „unde" ,doar ca voi pleca.

THE FLASHBACK

    Mi-am deschis ochii lenesa,fiind trezita de zarva de afara.Multi pasi apasati se auzeau pe hol si susoteli ce deveneau enervante.Mi-am abtinut tipetele destinate celui ce face zgomot,ridicandu-ma tiptil si indreptandu-ma catre usa ,lipindu-mi urechea de ea si ascultdand cu atentie.

-Baieti se v-a supara rau cand v-a afla,a spus cineva,dandu-mi seama mai apoi ca Liam vorbea.

-Dar David a spus ca trebuie sa o facem,si poate ca v-a fii mai bine asa,nu era bine sa fie aici,am auzit alta persoana susotind,presupunand ca e Niall,incruntandu-ma curioasa.Despre cine era vorba?Mi-am luat inima in dinti si am deschis usa rapid,gasindu-i pe cei patru langa usa mea.

-Baieti?Ce se intampla?am intrebat privindu-i curioasa,insa brusc fata lor serioasa s-a transformat in una confuza si usor rece,privindu-se,apoi privindu-ma pe mine.

-Nimic Rose,buna dimineata si tie,haideti baieti,spusese Liam,apoi toti au plecat,coborand scarile.Ai crede ca m-am obijnuit cu asta,dar inca doare al naibii de tare.Liam imi era ca un frate...si acum?Suntem doi straini....

   Am asteptat doua secunde pentru ca lacrimile sa se retraga,apoi mi-am luat papuceii pufosi in picioare hotarata sa merg jos,sa mananc,sa-i ignor pe ceilalti,apoi sa merg la mica mea printesa.

   Am urcat rapid,intrand incet insa,gasindu-mi micul ingeras dormind.Un zambet mi-a inglorit pe fata.Este singura care reuseste sa ma faca sa zambesc in orice moment.M-am apropiat de patutul ei,tragadu-i patura peste spate.Era atat de rumoasa.Cateva suvite rebele ii acopereau fata,facand-o sa arate exact ca o papusica.I-am dat cu grija parul la o parte,mai apoi lasandu-i un sarut lung pe tampla,ridicandu-ma apoi si iesind in liniste,coborand la parter pentru a manca.

   Ajunsa in capul scarilor,i-am gasit pe baieti in sufragerie,pe canapea si pe tata la usa.

-Ahm,s-a intamplat ceva?am intrebat,privirea fugindu-mi pe cele 2 valize de langa usa.Le-am privit atent,incercand sa-mi d-au seama ale cui sunt,insa nu era nici un indiciu care sa ma ajute.

-Ce e cu valizele?am intrebat aratand spre ele,privindu-i.Baietii priveau podeaua, iar tata privea oriunde numai la mine nu.

-Pleci Rose,l-am auzit pe Zayn vorbind,fiind singurul ce-si ridicase privirea spre mine,mai apoi ridicandu-se in picioare.Am analizat cuvintele,marind ochii. "Pleci Rose"imi rasuna in cap,privindu-i pe toti rapid,ochii zburandu-i de la unul la altul.

-Poftim...?

-Vei pleca.Trebuie sa pleci,vorbii din nou Zayn.Tonul lui era atat de rece si indiferent,incat ma facea sa intreb cine este persoana din fata mea.Il priveam in ochi incercand sa gasesc acel baiat ce acum cateva luni ma incuraja ca totul v-a fii bine.Ca v-a fi langa mine in fiecare moment,ca nu ma va parasii nici o data.Acel baiat ca ma facea sa rad in fiecare zii,ca ma tachina,gadila,acel om ce-mi facea viata mai frumoasa.El a fost langa mine cand totul parea ca nu mai are sens.Si acum?Acum pana si el ma alunga.Lacrimi isi faceau incet loc in ochii mei,incercand sa se reverse peste briera pleoapelor mele.

-Ce?De ce?Nu,nu plec nicaieri!am spus rapid,agitandu-ma,vazand cum restul baietilor ma ignorau,continuand sa priveasca podeaua,tata nu a spus nimic,doar a luat ambele valize si le-a dus la masina,bagandu-le in portbagaj.

-Rose nu face o scena din asta.Vei fii plecata doar cateva saptamani asa ca gata,du-te,spuse Zayn privindu-ma in ochi.Respiratia mea devenea sacadata,durerea fiind acum combinata cu nervozitatea.

-Bine!Ma duc dupa Esme,am spus dand sa ma intors spre scari,pentru a urca dupa pitic,fiind hotarata sa nu plec fara ea,insa am simtit cum incheietura mi-a fost prinsa pentru ca mai apoi sa fiu trasa inapoi si intoarsa,dand din nou de Zayn.

-Ea ramane aici Rose,l-am auzit pe tata vorbin,fiind din nou la usa.Cum sa ramana aici?Dar eu de ce trebuie sa plec?

-Cum?De ce?

-Pentru ca tu trebuie sa pleci nu ea.Ea va ramane aici cu noi.Sunt doar doua saptamani Rose asa ca vin-o pentru ca soferul nu asteapta toata ziua,a spus acesta venind spre mine.I-am privit pentru ultima oara pe baieti,si apoi pe Zayn,zambindu-i fals.

-Multumesc ca mi-ai dovedit ca de fapt,nu te-ai schimbat de loc,esti exact la fel ca la divortul parintilor,multumesc ca ma d-ai la o parte din nou,esti un frate MINUNAT!spunand totul rapid,apoi iesind din casa si urcand in masina.

END OF FLACKBACK

Iar acum,iata-ma aici,la cateva minute de casa,intorcandu-ma acasa in sfarsit,abia asteptand sa-mi strang ingerasul in brate.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------