Debusolare
autor Viorina Pop
Mi-am urmărit atentă stilul,
Acum brusc s-a stins fitilul.
Mi s-a reprosat prea des,
Că pun doar tristeți în vers.
Vreau sa fac în tot schimbare,
Sufăr de cumplită dezorientare.
Nu mă recunosc niciunde,
Sufletu-l strig și nu răspunde.
Caut repede-o ieșire din impas,
De versuri nu pot să mă las.
Nu pricep ce mi se întâmplă,
Îngrijorată, duc mâna la tâmplă.
În altfel de creații n-am prestanță...
Voi rămâne jalea celor fără speranță?
Acest fapt cumplit mă îngrijorează,
Nedumerirea creieru-mi pisează.
Eu cred că e ceva ciudat cu mine,
Susțin ferm,îmi este bine!
Totuși,fericirea nu o pot descrie,
Absurditate,pare mai degrabă nebunie.
Caut răspunsuri,vreau o lămurire!
Sunt in totală descumpănire.
Voi fi fi eu ,nu clovnul ce mimează!
Ce spun unii, nu mă interesează.
CITEȘTI
O ȘOAPTĂ RETORICĂ
PoetryDin spațiul vast al trăirilor intense,o șoaptă retorică de pe buza timpului conturează cu al ei ecou un suflet ce și-a găsit alinarea în poezii.Neîncetat se pierde-n nostalgie,ca mai apoi să se înalțe slăvind iubirea cu o intonație deosebit de duioa...
