ACUZE FĂRĂ ROST

2 0 0
                                    

ACUZE FĂRĂ ROST


Viorina Pop

O paiață, pare-nchipuirea dezgolită,
Rostogolindu-se-n tristețea nesfârșită.
Ciudata răscolire,in patru mă despică,
Captivă-i fericirea,invidioșii-o strică.

Acuze, se aduc mai mult fără de vină,
Că am tocit un univers de plastelină.
Certată-s aspru,cu prea multă obidă,
De aroganțele dintr-o lumea avidă.

Vă rog, nu dispretuiți nicicând străina,
Nici negura ce tulbură-n exces lumina .
Atunci când deznadăjduită mi-e strigarea,
Versul, mă ridică și-mi alungă disperarea.

Sunt iluzia-ntr-un decor desconspirat,
Cu durerile ,demult m-am împăcat .
Accept supusă și vânt și ploi și ceață,
Lăsați-mă să scriu,poeme despre viață!

O ȘOAPTĂ RETORICĂUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum