ÎŢI CER IERTARE,SUFLETE!
autor Viorina Pop
Spăşită-ţi spun, că-mi pare rău, suflete!
Pentru atunci când te-am privat de zâmbete,
Te-am învelit cu noaptea fără nici o stea,
Din orgoliu ,interzicându-ţi dragostea .
Am greşit întemnitandu-te-n singurătate,
Ferecat în belciugele eternelor tristeţi,
Rezervându-ţi umbrele bucuriei decupate ,
Momente răpite din cadrul altor vieţi.
M-am înşelat amarnic,calomniind frumosul,
Rupând fâşii din zborul tău spre infinit .
Se căieşte amarnic cugetul păcătosul,
Iartă-i nebunia,în multe privinţe-a greşit .
CITEȘTI
O ȘOAPTĂ RETORICĂ
PoesíaDin spațiul vast al trăirilor intense,o șoaptă retorică de pe buza timpului conturează cu al ei ecou un suflet ce și-a găsit alinarea în poezii.Neîncetat se pierde-n nostalgie,ca mai apoi să se înalțe slăvind iubirea cu o intonație deosebit de duioa...
