CREDEAM CĂ POT
autor Viorina Ppop ©
Am rătăcit o vreme prin alte galaxii,
Credeam că pot să renunţ la poezii .
Descoperit-am că versul reprezintă
Vocea sublimă, prin care inima îmi cântă.
Cât m-am pierdut în exilanta căutare,
Constat-am cu nespusă mirare .
Degeaba-ncerc să mă axez pe altceva
Că nu sunt eu,de mă desprind de ea .
Mă -ntorc spăşită şi plină de căinţă,
Ca un eretic îndreptat spre pocăinţă...
Nici proza ,nici nuvela ,nici romanul,
Nu au putere să îmi stâmpere aleanul.
Tu poezie ,refren blajin al sufletului meu
Nu ai cerut transpuneri ,ci numai să fiu eu.
Simbolizând destăinuirea un pic mai nuanţat,
Tu eşti regăsirea ,aici sunt eu cu adevărat !
CITEȘTI
O ȘOAPTĂ RETORICĂ
PoetryDin spațiul vast al trăirilor intense,o șoaptă retorică de pe buza timpului conturează cu al ei ecou un suflet ce și-a găsit alinarea în poezii.Neîncetat se pierde-n nostalgie,ca mai apoi să se înalțe slăvind iubirea cu o intonație deosebit de duioa...
