8 Mai 2017
Dependent de iubire, aveam ochii în ceaţă,
Trece anotimpul, îţi trece a ta viaţă,
Și cazi pe gânduri, apoi îţi dai seama,
Îţi e frică de iubire, te cuprinde teama,
Teama de a nu fi respins, că simţi cum se stinge,
Stai și te gândești cine inima-ţi atinge,
Ești refugiat în propria dramă,
Amintirile rămân să zâmbească în ramă,
Crezi că alcoolul și legalele te vor ajuta,
Refuză, nimic nu îţi va schimba inima,
Starea e influențată de anumiţi factori,
Când nu mai poţi, nu trebuie să mori,
Când crezi că e ușor atunci apare greul,
Când e înnorat se limpezește cerul,
Îţi mai rămâne inima, sufletul și dragostea,
Fiindcă iubirea mereu învinge, ea e ca o stea,
Ce strălucește pe cerul tău trist,
Indiferența și tristeţea te fac artist,
Și umbli prin abis, să îţi recapeţi visul,
Dar singura comoară care ţi-a rămas e scrisul...
