24 Februarie 2018
Rupt de lume, trăind în trecut,
Regret poate ce s-a petrecut,
Că sigur nu eram pregătit pentru durere,
Acum rămân în umbră, nu la vedere,
Nu încerc să arăt lumii ce mă doare,
Atunci nu credeam că în iubire e nevoie de verificare,
Verificarea încrederii greu acordate,
Dintr-o greșeală irosim, nu vedem departe,
Departe într-un viitor apropiat,
Ce rost are iubirea, dacă ea a plecat?
Îți spun eu că nu are rost,
Te consideri slab și prost,
Lasă-mă să traiesc ceea ce nu am avut cu tine,
Lăsă-mă să visez, fără tine e mai bine,
Și nu mint, 5 ani am trăit în aceași epavă,
Ţi-am dat inima mea pe tavă,
Aprindeam cerul doar pentru noi,
Alungam ploi, rămâneam goi,
Goi de presupuneri și de regrete,
Mă mai gândesc la acele momente,
În care tu cu mine ne vedeam departe,
Acum chiar de te mai scriu, rămân fapte,
Pe care le-am făcut pentru tine,
Poate n-ai observat, rămâi, dar nu cu mine,
Afară plouă, iar și iar,
Inima îmi arde, dar fără jar,
Fără tine și fără iubirea ta,
Acum rămâne o iluzie ce-o trăiam cândva,
Tu, eu și cerul de martie înstelat,
Ai acceptat ușor, poate n-ai luptat,
Pentru un noi, pentru un singur noi,
Acum e ceață, iubirea-i plină de noroi
