Divort pentru doi

Capitolul 6

- Nu putem sa locuim amandoi in apartamentul asta atat de micut - spuse Maya in timp ce deschidea usa casei sale o ora mai tarziu.

Gonzo incepu sa sara si sa se invarta, miscandu-si coada ca si cum ar fi un metronom.

Giorgio concedie cu un gest  limuzina si masina care ii escortase. Inchise usa apartamentului si se apleca pentru al scarpina pe Gonzo dupa urechi.

- De ce nu? - intreba el. Banuiesc ca exista un pat, nu?

Maya simti un gol ciudat in stomac.

- Da, dar... exista doar unul.

- In cazul acesta, va trebui sa il impartim - replica el, ridicand din sprancene.

- In nici un caz - spuse ea facand cativa pasi in spate, si ridicand mainile ca si cum ar vrea sa marcheze o distanta intre ei. Daca vrei sa ramai, va trebui sa dormi pe canapea.

Giorgio privi cu o anumita suspiciune canapeaua care se afla intr-un colt al salonului. Maya o cumparase la mana a doua , impreuna cu alte pieze de mobilier, intr-o incercare de a uita viata plina de opulenta  pe care o duse in acei cinci ani, si incercand sa se obisnuiasca din nou cu stilul umil de viata de dinainte.

- Eu nu l-as lasa nici pe Gonzo sa doarma pe acea canapea - spuse el. E prea mica.

- Te descurci tu - spuse ea , ridicand din umeri intr-un gest de indiferenta. Asta nu este problema mea.

Maya se indrepta spre camera ei, dar o mana o prinse prin surprindere cu aceiasi rapiditate ca a unei cobre care se avanta asupra prazii sale. Intr-o secunda, Maya se vazu prinsa intre perete si corpul dur si musculos a lui Giorgio.

- Cred, Maya, ca nu ai inteles foarte bine ceea ce ti-am spus mai devreme - spuse el cu o voce suava dar si cu o anumita ironie . Impacarea noastra nu este doar de fatada.

- Ce vrei sa spui? - exclama ea cu ochii mari de surprindere si cu inima batandu-i nebuneste. Doar nu vrei... doar nu te gandesti la... - continua ea cu vocea intretaiata si cu un nod in gat.

Pentru numele lui Dumnezeu! Da! Se gandea la asta. Putea sa o vada in stralucirea ochilor sai.

Giorgio incepu sa ii mangaie bratul cu varful degetelor, cu niste miscari pline de senzualitate.

- Daca tot suntem aici, putem sa profitam de ocazie. Ce spui? Putem sa vedem daca inca suntem capabili de a repeta acea noapte.

Maya incerca ,in van , sa se elibereze. Se simtea ca si cum ar fi cazut intr-o capcana pentru vulpi si incerca sa zadar sa iasa din ea.

- Asta nu este... ceea ce ne-am inteles - spuse ea, facand un efort pentru a-si mentine calmul. Am crezut ca era vorba doar de a pastra aparentele in fata familiei si a publicului, dar nu... atunci cand suntem singuri.

Maya simti ca toata starea ei mentala si bunul simt incepeau sa slabeasca. Intelese ca era pe punctul de a da cu piciorul intr-un minut la tot ceea ce reusise cu atata tenacitate si disciplina in ultimele sase luni:  la independenta ei, la autostima ei, si la puterea ei. Nu, nu se simtea atat de puternica si sigura pe ea insusi cum crezuse. Fusese de ajuns o simpla privire, o simpla mangaiere din partea lui pentru a trezi in ea acea dorinta care era adormita.

El se lipi mai mult de ea, facand-o sa ii simta caldura si duritatea excitatiei.

- Stii la fel de bine ca mine, ca in orice loc ne-am afla intodeauna se va ajunge aici.

Maya crezu sa vada,in lumina ochilor sai negri, o expresie pe care o cunostea. Era expresia pe care o avea atunci cand isi dorea sa faca dragoste cu ea. Aceiasi expresie pe care o avuse  si in acea noapte la petrecerea de dupa nunta lui Blair si Rafael. Intelese ca trebuia sa isi revina si sa recupereze terenul pierdut. Lasase garda jos si acum trecea printr-un moment de slabiciune. Poate ca neasteptata ei sarcina era explicatia pentru tot. Dupa fiecare avort, urmasera sfaturile medicilor: fara sex pana in luna a treia. Giorgio fusese primul care indeplinise acele sfaturi cu rigurozitate, incat ea se intrebase la un moment dat daca el nu fusese cu alte femei in acea perioada. Stia din sursa sigura ca tatal lui avuse mai mult de o aventura pe durata primilor ani de casnicie cu Giovanna. Bineinteles, dupa moartea lui prematura, toti laudasera fidelitatea si virtutile lui ca si cum ar fi fost un sfant. Poate ca fiul lui iesise exact ca si el. Asa tata asa fiu. Giorgio continua sa fie, in ciuda anilor, un complet necunoscut pentru ea. Nic era un playboy la fel cum fusese Giorgio inainte de a se casatori cu ea.