Intru în camera de zi. Mă opresc în pragul uşii. Abia acum realizez cât de frumoasă e profa de istorie. Părul, de un blond foarte deschis era prins sub forma unei coroniţe în jurul capului. Rochia albă părea presărată cu steluţe în lumină. Eu sunt prima care deschid discuţia :
- Tu de unde ştiai că părinţii mei au murit iar eu sunt singură ?
Faţa profesoarei se întunecă.
- Îmi permiţi să ţin acest lucru anonim ? Vei afla la momentul potrivit.
Nu am insistat. De fapt, nu din cauza asta am intrat în camera de zi. Nu. Voiam să aflu totul. Voiam să îi zic despre carte. Voiam să îi zic despre lănţişor. Voiam să îi zic totul. Dar mai ales, voiam să o întreb :
" Tu eşti sora mea ? "
Dar nu am reuşit.
CITEȘTI
Hemoragie...
HorrorCând nu te poţi împotrivi sorţii, răutatea şi cruzimea te cuprinde... asta dacă nu ai fost din totdeauna aşa. Devii imun la milă şi îndurare. Dar nu mai aşa poţi supravieţui vieţii care te aşteaptă. Devorezi sau vei fi devorat. Indiferent de ce vari...
