Hemoragie...

Un cuţit în miez de noapte

  - Sigur totul a fost bine ?

  - Da !

  - Şi te-ai ferit de persoane dubioase ?

   - Pentru a mia oară Estera, da !

   - Bine, nu te supăra acum pe mine.

   Plecă trântind uşa, ca de obicei. În ultima vreme, este din ce în ce mai agitată şi severă, de parcă vine moartea cu coasa.

    M-am trântit gânditoare în pat. Multe s-au mai întâmplat azi ! Întâi, şcoală nouă, apoi, Itshar, apoi, chestia din seara asta. Mă simţeam dea dreptul moartă.....

   Moartă. Asta şi sunt.

  M-am cufundat într-un somn adânc.

    Era toiul nopţii când m-am trezit eu. Aveam sentimentul plăcut pe care îl are un muribund.Dar sentimentul plăcut dispăru imediat ce am simţit lama rece a unui cuţit pe obrazul stâng.

   - Dormi, dormi în pace şi nu te mai trezi, spuse bărbatul de de lângă mine.

   Am început să tremur din toate încheieturile.

   - Şi în plus, viaţa nu are nici un sens pentru tine nu-i aşa ? spuse el mângâindu-mă cu cuţitul.

    Privirile lui s-au aţintit asupra Pietrei Lunii aşezată pe birou.

   - Cred că voi lua eu asta, spuse el îndreptându-se spre ea.

   Era prea mult pentru mine. Furioasă, m-am ridicat din pat, şi m-am năpustit asupra lui.

   Începu o luptă pe viaţa şi pe moarte. În final, uşa se deschise şi o luă la fugă.

   Nu intră nimeni. Supărată, închid uşa şi mă aşez la birou. Nu trebuia să adorm.