Lupta...

246 24 0
                                    

Timpul trecea cu repeziciune,cel putin pentru mine,pentru ceilalti probabil nu conta daca trecea o zi sau un an...
Cresterea mea stagnase considerabil.
Mama consulta mereu oracolul vrajitor dar nici el nu avea raspuns mereu .Chiar si aceste fiinte numite oameni cu puteri ,se temeau sa fie în preajma mea...a necunoscutului.

Devenisem mai înalta si mai puternica,antrenamentele ma ajutau si ele.Începusem sa fiu dura si sa ma împrietenesc cu partea mea întunecata...oricum eram mai mult vampir decat om.Doar auzul meu fin ma mai facea sa îmi ascult inima cum bate.

Mânuiam sabia perfect si fusesem promovata în randul armatei.
Luam parte si la unele întruniri ale consiliului.
Mai aveam putin si faceam 7 ani de viata...aratam cam ca fetele de 19 an fizic.

În ultima perioada nu ma mai antrenam cu tata,avea treburi mai importante si începusem sa o fac singura.

Ma aflam în curtea din spate a castelului când dintr-o data aud un zgomot destul de insesizabil în spatele meu.Ma rasucesc brusc iar sabia îmi cade atunci când
Vladimir ma cuprinde puternic în brate.

,,Şşşşttttt"

Îmi sopteste la ureche si ma târaşte dupa el în umbra colinelor.
Ajunsi în partea din fata a castelului ,ma arunca cu forta si cad pe scarile ce dadeau în arena.
Vad cateva siluete în negura noptii...banuiam ca erau cei din consiliu.
În fata mea la cativa pasi un soldat cu sabia țintita spre mine ma privea...Era om îi auzeam inima care batea sa îi sara din piept de spaima la fel ca si a mea.

,,Acum ne vei arata ce sti Prințesa" se aude o voce taioasa...vei lupta pana la moarte."

Atunci tanarul soldat se napusteste asupra mea si lupta începe.
Avantajul meu era enorm...vedeam în întuneric,auzeam orice mic zgomot iar pielea mea era mai greu de patruns cu sabia.
Nu a durat mult pana sa îl culc la pamânt.Cu sabia îndreptata spre el îl fixez cu privirea.Nu îi vedeam decat ochii din spatele coifului de fier...erau plini de teama.

,,Omoaral"
se aud vocile spunand.

,,NU...nu voi face asta "
zic cu vocea impunatoare vrând parca sa îl asigur ca viata lui nu se va sfârsi aici...dar în clipa aia nici eu nu mai stiam nimic.

,,Nu ai de ales"
îl aud pe tata spunând.

,,Nu pot sa curm viata unui om."

Într-un moment de slabiciune soldatul îmi da sabia la o parte si încearca sa ma strapunga cu a lui.El stia ca aici si acum vietile amândurora sunt în joc si unul dintre noi va pierii.Atunci din instinct îl înjunghi.Aud cum sabia îi strapunge inima.Ultima bataie a ei si privirea i se stinge oglindita în ochii mei.
Ma uit împietrita la sangele ce tasneste, cateva picaturi îmi ating buzele.Nu gustasem niciodata sange de om...avea un gust aparte...era dulce,îmbietor si revigorant...fata de cel acru de animal pe care îl consumasem pana atunci.

,,Un adevarat spectacol Printesa."
Vocea lui Vladimir îmi rasuna în timpane ca un ecou.
Scot sabia din bietul tanar,o arunc si încerc sa ma îndepartez...vroiam sa dispar.
O mana îmi prinde bratul tinându-ma pe loc.

,,Lupta nu se termina aici scumpo...abea acum vei lupta de la egal la egal" îmi sopteste Vladimir aproape de ureche.

Si o tânara vampiroaica îsi face aparitia.Îi vedeam colti ranjind la mine cu atâta nonșalanta.

,,Sa te vad acum Printesa "zice ea cu voce ascutita.

Nu uram oameni,nu uram vampiri...dar vocea ei ma facea sa simt ura iar trupul neînsufletit de langa picioarele mele îmi adâncea si mai tare sentimentul de vina ce ma învaluia.

Ma întorc si îmi ridic sabia plina de sange.

,,Hai sa te vad ce poti."
spun învârtind arma în mana ca un adevarat razboinic în plina lupta.

Totul se desfasura cu repeziciune.Nu cred ca vreunul dintre oamenii din consiliu au vazut ceva...probabil decat zgomotul facut de sabi si scanteiele ce sareau cand acestea se ciocneau puternic.
Era o lupta dreapta...între doua fiinte supranaturale.

Vladimir era cel mai încantat...îl vedeam din cand în cand cum batea din palme si chicotea satisfacut.

Adrenalina îmi invadase trupul si emanam furie prin toti porii gândindu-ma la viata pe care fusesem nevoit sa o iau.

,,A-ti vrut spectacol...o sa aveti unul,,zic si glasul îmi rasuna în noapte.

Acum stateam în fata lui Vladimir cu tanara vampiroaica îngenuncheata,tinand-o de par,iar lama ascutita si murdara îi statea ca un colier la gatul.
Fara sa stau prea mult pe ganduri îi retez capul si îl arunc la picioarele lui.
O satisfactie îmi strabate corpul.O simteam ca pe o razbunare împotriva tuturor.

,,Bravo,Bravooo" ...aplauda în extaz ...Bun venit oficial în consiliul iubita mea Eva...ai trecut testul si proba decisiva...Vei fi un bun membru si un bun soldat."

,,Daca asta inseamna sa fac parte din consiliu...sa iau vieti nevinovate pentru încântarea altora...pastreaza-ti locul si titlul..."
mârâi printre dinti si ma fac nevazuta cu miscari rapizi.
În clipa aia l-aş fi sfâsiat în bucati pe fiecare daca aveam puterea necesara.

Ce trebuia sa le dovedesc?!...ca nu ma tem,ca sunt in stare sa duc razboaie împotriva oamenilor cât si a vampirilor...ca nu voi ezita sa omor atunci când o sa fie nevoie...de asta trebuia sa fie întreg consiliu sigur.Nu le pasa de neamul din care facea parte cand era vorba de putere.Daca asta era lumea în care urma sa traiesc,nu o vroiam,preferam sa mor fara sa cunosc mai mult.

În camera mea ma simteam în siguranta însa nu puteam dormi...ultima privire a tanarului soldat ma marcase si eram constienta ca ma va bântui pentru mult timp.
În aceasta seara am fost vazuta ca un monstru...am inspirat teama si am emanat ura...Chiar devenisem demonul despre care toata lumea vorbea???...
Era ultimul gând care ma tulbura si stiam ca nu voi scapa de asta prea curând.
Îmi blestemam existenta pentru ceea ce facusem...fusese crunt sa aud sunetul ultimii batai de inima si oasele si carnea sfâsiata de taisul sabiei mele...În ce lume aveam sa traiesc pentru tot restul vietii mele?!...

Ma îngrozeam....

Intre dragoste si razboi VOL IUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum