Intre dragoste si razboi VOL I

Moarte...

6 Iulie 1462

A venit si ziua aniversari mele.Nu aveam decat șapte ani de viata dar o suta de experienta.

În castel era forfota mare...toti se pregateau pentru balul ce va avea loc în aceasta seara în cinstea mea.
Expunerea mea în fata publicului ma facea sa ma simt inconfortabil.
Primul om care ma vazuse,ma crezut un monstru...si asta am dovedit sa fiu.

Stateam privind soarele care asfintea varsându-si ultimele raze pe fereastra mare din camera mea...puteam sa fac asta cand nimeni nu ma vedea si toti ceilalti îsi dormeau somul adânc.Acum puteam închide usa pe dinauntru...nu mai eram prizoniera în propria odae ...nu mai eram închisa pe dinafara si nici pazita de nimeni.

Faceam parte oficial din consiliu datorita mâinilor patate de sange.
Victor era mandru de ceea ce devenisem iar Vladimir ma adora.

Aud pasi grabiti pe hol si ma ridic sa trag repede obloanele.Ramasesem în picioare cu ochii atintiti spre usa.
Mama îsi face aparitia purtând pe brate o rochie de un rosu intens,arata la fel ca o cascada de sânge si gândul îmi zboara la balta de sânge ce se scurgea din corpul soldatului pe care l-am rapus.

,,Uite draga mea"..si îmi întinde rochia...,,asta o vei purta diseara."

Îmi scutur capul si o cuprind cu mâinile parând extrem de încântata.Nu era pe gustul meu dar m-am resemnat,daca ar fi fost dupa mine as fi pus tot una din rochiile mele negre si cu corset decoltat cu care eram obisnuita sa ma îmbrac dar probabil ca mama s-a gandit sa nu sperii satenii aratând ca însasi stapana întunericului.

,,Multumesc"

,,Nu mai e multa pâna ce vei încânta cu prezenta ta pe toata lumea asa ca pregatestete"
Si înainte sa rostesc ceva,pleaca grabita trântind usa în urma ei.

......

Atatea voci si inimi batand la unison...rasunau cu ecou în sala de bal.
Le auzeam si le simteam fiecare pulsatie...
Ma îndreptam lent spre scarile ce dadeau în sala mare cuprinsa de emotie...Raman pentru un moment în capatul lor si privesc multimea...
Vocile se intensificau...si toate privirile erau îndreptate spre mine.

'Uite-o coboara'
'Vai e de o frumusete orbitoare'
'Arata ca un înger'
'E atât de unica'
'Ma voi razbuna'

Acele cuvinte m-au facut sa tresar imediat si încep sa cautam cu privirea prin multime dar din sutele de suflete nu îmi puteam da seama cine era...cine ma ura atat de tare!!!

,,Frumoasa si unica Printesa Eva"

Spune Vladimir care statea la capatul de jos al scarilor cu un pocal de aur în mana si batea cu unghiile lungi în el sa se faca auzit.

Îmi fac curaj si cobor...el îmi întinde mana pentru a ma sprijini.
Si forfota începe din nou...glasuri multe rasunau fara înteles...timpanele îmi bubuiau,simteam cum ma i-a ameteala si sunt gata sa ma prabusesc.

Se apropie cu gura de urechea mea si îmi șopteste.

,,E greu la început...încearca sa te detasezi de sunete...fa selectie...asculta doar ce vrei,va fi mult mai bine"îmi zâmbeste el.