Capitolul 20

73 4 0
                                    

D.Dana: Și asta e scuza ta pentru mizeria aceasta? Ști că Albert, nu te va scoate din asta, nu?
Emily:Daa știu, stiu, stai, derulează, de unde ști cum îl cheamă?
D.Dana: Asta te preocupă pe tine? Nu ești bucuroasă că nu am întrebat nimic? Că dacă vrei, eu întreb și o să facem un interogatoriu aici, și acum, dar cum nu sunt așa de protectoare ca și tatăl tău, am să vă las așa, fără nici o întrebare pentru că nu vreau să vă fac capul calendar! Cum o să îți facă tatăl tău! Ca să știi și tu, cu mine era și mai protector, să vezi când un băiat se uita la mine, ce priviri ucigătoare și amuzante făcea!😂
Emily: Merci!
Eu: De fapt eu va multumesc!
Emily: Dar stai oleacă că noi nu suntem nimic în plus decât niște prieteni!
Eu: Sigur, deocamdată, până te lași păgubașă!😁
D.Dana: Na, eu vă las. Pa copii!
Eu și Emily: Pa, mama/ doamna Donovan!
D.Dana: Aw, scumpule, spune-mi Dana, doamnă.. sună, bătrânesc!
Eu: Bine, Dana!
Dana: Pa!

Noi ne continuam filmul, chiar dacă mai mult de jumătate de filmul care a mai rămas,ea mă îmbrățișa. Nu mă deranjează, defap, mă bucur, când mai vin pe la ea, numai filme de groază ne uitam!😁
Acum e sfârșitul filmului, se termina cu un final fericit! Yey! Defap nu yey, uuh, pentru că Emily nu mai este speriată și nu mai este în brațele mele,se ridică și îmi șoptește un " Scuze,,. Eu știam de ce, dar vroiam să o aud!

Albert: Pentru ce?
Emily: Știi tu, că te-am ținut tot filmul!
Albert: Aaa, dacă vrei să te iert atunci... Vleau un pupic 😘❤!

Spun ultima parte cu o voce de copil mic.
Emily se apropie, și se apropie,apoi în loc de un pupic dulce, ea  îmi zice la ureche:

Emily: Nu îmi pare chiar așa de rău!
Eu: A deci ți-a plăcut,nu?
Emily: Nu mai lăsat să continui, nu îmi pare așa de rău, încât să te pup!

Mă aplec puțin să fiu în dreptul ochilor ei frumoși, și îi dau un pupic pe obraz. Ea se ferește repede și zic:

Eu: Vezi? Nu a fost deloc greu!
Emily: Ți-am dat eu voie?
Eu: La pupici dulci ca acesteia, nu trebuie să îmi dai voie!
Emily: Off..
Eu: De ce mica mea prințesă oftează?
Emily: Eu nu sunt prințesă și în nici un caz nu sunt a ta! Și oftez pentru că ești imposibil!
Eu: O sa fi, iar eu o să te am!
Emily: Mda.. hai, ne mai uitam la vreun film?
Eu: Nee.. m-am plictisit de filme! Oricum trebuie să plec, e deja 6 și am niște lucruri de făcut!
Emily: Bine!
Eu: Nu mă întrebi unde, și ce fac?
Emily: Nu, de ce as face-o ? Nu sunt iubita ta, îți reamintesc!
Eu: Bine..

Mă conduce până la ușă și zice:

Emily: Merci că ai venit,și pentru trandafiri superbi! Și te mai aștept, mai ales în perioada asta când sunt cu mana asta!
Eu: Cu drag! Și din câte am înțeles, mâine, din păcate, nu am sa vin! Îmi cer scuze!
Emily: De ce? Nu adică.. nu-i nimic!
Eu: Să te pui repede pe picioare! Sa te vad poimâine cu mânuța aia a ta micuța scriind, palmuinduma și cel mai important scoasă din ghipsul ăla palid! Aaa, da am uitat!

Scot un marcăr roșu din buzunar îi semnez ghipsul, îi fac o inima ❤ in care scrie E➕A
Cred că știți deja ce înseamnă...

600 de cuvinte
Da, da am sa fac capitolele scurte! Scuze dar daca vreți să sâcâiți pe cineva scaieți-o pe
PopiucAdrianaRoxana

Volumul 1: Te-am Găsit, dar Te-am Pierdut Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum