C

51 4 0
                                    

Dimineața următoare o prinde pe Victoria încă supărată, iar când părinții o întreabă ce problemă are, aceasta preferă să tacă. Ia micul dejun, apoi merge în grădină, unde se așază pe balansoar, și începe să se gândească la diferite lucruri. Asta până când băiatul de aseară o vede și o strigă ușor.

   - Hei! Sunt cel care a vrut să te ajute aseară! Ce faci?

,,Mulți au vrut să mă ajute aseară..." mormăie ea. Se ridică și merge spre el.

   - Încerc să mă relaxez puțin. Îmi pare rău pentru seara trecută! Nu eram chiar în apele mele. Sper că nu am părut chiar atât de nesuferită.
   - Stai liniștită, înțeleg. Eu sunt Arthur!
   - Victoria, îmi pare bine!

   Se strâng gentil de mână și se privesc pătrunzător în ochi cu un zâmbet larg. Arthur e un tip înalt, brunet, cu ochi căprui și pare foarte educat. În acest moment, poartă ochelari, dar nu de vedere, ci doar pentru a respecta trend-ul actual din modă.

   - Te-ai mutat de curând, nu-i așa? Nu te-am mai văzut pe aici înainte.
   - Da, chiar ieri am ajuns.
   - Și cum te-ai acomodat?
- Cred că ieri a fost cea mai rea zi din viața mea, dacă asta te ajută.
- Ce ai pățit?
- Am mers în căutarea unei cafenele, dar am dat de un bar plin de tipi dubioși și foarte agresivi. Am avut un mic conflict cu unii dintre ei, însă am scos-o la capăt până la urmă.
- O, Doamne! Cum se numea barul? Întreabă Arthur mirat, dar în același timp, bănuind răspunsul.
- ,,Goodies".
- Localul ăla e în West Over unde oamenii din East Leve nu prea merg. Să zicem doar că nu sunt foarte prietenoși, după cum ai văzut, și nu vrem mai multe scandaluri inutile. Totuși, evită cartierul, e foarte periculos și renumit pentru lucruri ilegale.

Victoria pare surprinsă.

- Nu am băgat de seamă că am ajuns așa departe. O să fiu mai atentă pe viitor! Trebuie să plec înauntru, încă mai am bagaje de desfăcut. Ne mai vedem pe aici!

Dă să plece, dar vocea băiatului o oprește.

- Stai puțin! Mâine seară e o petrecere înainte de începerea anului la Monica, prietena mea. Ar fi tare dacă ai putea să vii și tu, poți să te împrietenești cu diferite persoane cu ocazia asta. Și îți pot povesti mai multe aspecte în legătură cu Overleve și misterele lui. (zâmbește)
- Nu știu ce să zic, ar fi ciudat să apar la o petrecere unde nu cunosc pe nimeni, mai ales că iubitul celei care o organizează mă invită.
- Ce? A, nu, nu, nu! Nu-i iubita mea, este doar o prietenă. Și nu este nimic ieșit din comun, așa se fac lucrurile pe aici. O să vezi.

Victoria nu pare convinsă, totuși îi oferă numărul de telefon în caz că se decide să vină și merge înăuntru.

   - Vicki, trebuie să vorbesc ceva cu tine, o atenționează tatăl ei.
   - Sigur, tati. Ce e?
   - Avem o problemă în legătură cu liceul. Pentru că transferul a fost făcut din scurt, nu mai poți să-ți alegi programul cursurilor și va trebui să te conformezi pe planul lor.
   - Stai liniștit, pot accepta asta. Nu e cel mai grav lucru care mi s-a întămplat aici.
   - Ce vrei să zici cu asta? Fața sa devine deodata încruntată.
   - Nimic, doar ziceam și eu. Nu-ți face griji, totul e în regulă! Altceva?
   - Da... ar mai trebui să știi că locurile libere de la cursuri nu au cei mai cuminți elevi. Așă că, te-aș ruga să ai grijă și să stai departe de ei! Nu uita, e vorba doar de un an!

   Victoria se uită puțin pierdută la el, amintindu-și de seara trecută și nemaidorindu-și să treacă prin așa ceva.

   - Evident că voi menține distanța.

   Se îndreaptă spre camera ei, dar se întoarce brusc.

   - Tati, pot să merg mâine seară la o petrecere? M-a invitat Arthur, vecinul nostru. Așa mă pot apropia mai mult de persoanele cumsecade ale liceului.
   - Bineînțeles!

   Între timp, ziua băieților din cartierul West Over începe atipic: cu o invitație la o petrecere din East Leve din partea lui Toni, prietenul lor.

   - Cum ai făcut rost de așa ceva? Întreabă amuzat Jax cu o mulțime de moduri în minte prin care poate strica petrecerea.
   - Se poate spune că i-am atras atenția unei tipe de acolo și o ajut când mai are nevoie de diverse chestii. V-ați prins voi. Deci, mergeți sau îi zic că ne frică de banii lor?

   Începe să râdă, fiind urmat de toți ceilalți.

   - Mergem, strigă toți.
   - Aducem și ceva ,,distracție" cu noi, nu? Spune Dekko.
   - Evident, răspunde Jax.

   Cam așa a trecut ziua în Overleve, fără evenimente importante, iar acum toată lumea se pregătește pentru petrecerea Monicăi, o adolescentă de clasa a douăsprezecea. Înainte să se pună în pat, Victoria se asigură că îi comunică lui Arthur decizia ei finală.

,,La ce oră e petrecerea mâine?"
,,09:30"
,,09:15 în fața casei mele?''
,,Te-ai decis să vii până la urmă?" La sfârsitul mesajului pune un emoticon cu o față gânditoare.
,,09:25 mai bine.''
,,Ne vedem mâine, Victoria!''
,,Noapte bună, Arthur!"

Ria, West OverUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum