Ria, West Over

D

    Victoria își petrece întreaga zi gândindu-se la hainele pe care le va purta la petrecere, la machiaj și evident, la atmosfera de acolo. Oare se va integra? Se va distra? Va găsi o cale de a se adapta acestui mic orășel?
   Seara vine, își pune o rochie-tricou de culoare neagră, o pereche de teniși albi clasici, iar machiajul este unul simplu, alcătuit dintr-un ușor eyeliner și ruj roșu, iar câteva bucle lejere îi alunecă cu puțin peste umăr. Îl zărește pe Arthur și se îndreaptă spre el.

   - Arăti foarte bine, zice el cu același zâmbet șarmant.
   - Și tu, adaugă Victoria, răspunzându-i la fel de veselă.

   Iau un taxi, iar în cincisprezece minute ajung la destinație. Muzica se aude încă de pe strada care duce spre petrecere.

   - Ea este prietena mea, Monica.
   - Mi se spune Mo. Încântată!
   - Asemenea! Eu sunt Victoria.

   Își dau mâna, apoi Monica îi conduce în imensa sufragerie, unde se află sufletul petrecerii. Deși pare un orășel cu puțini oameni, numărul de persoane din seara asta se apropie de cel de la petrecerile din Los Angeles la care Victoria obișnuia să participe destul de des. Lumea aparent se distrează: dansează, fredonează versurile cântecelor, beau, râd. Fata se uită în jur având o speranță acum în legătură cu adaptarea ei la acest mediu.

   - Ce bei? O întreabă Arthur.
   - Momentan vreau doar puțin suc.

   Arthur îi oferă paharul cu băutura și amândoi se așază pe canapea, continuând discuția pe care au început-o cu o zi în urmă.

   - Ai mai avut probleme cu cei din West O.?
   - Nu, nu am mai ieșit pe afară.
   - Din păcate, ei merg la același liceu cu noi, însă ne evităm cât putem. Până și cursurile le facem separat. Ziua în care cineva de la noi va fi la același curs cu ei sau invers, va fi începutul unei noi ere care, din punctul meu de vedere, ar distruge toată liniștea din liceu.
   - S-ar putea ca ziua aia să fie mai aproape decât toată lumea și-ar imagina.
   - Ce zici acolo?
   - Pentru că m-am mutat pe ultima sută de metri, nu mi s-a mai oferit șansa de a-mi alege programul cursurilor, așa că voi merge unde încă sunt locuri disponibile. Adică... la ei.
   - Trebuie să încerci să faci ceva, persoanele alea sunt groaznice. Imediat ce calci în clasă cu ei înăuntru, se vor gândi la orice metodă de a te scoate de acolo, fie că vrei sau nu.

   Arthur pare foarte serios, totuși Victoria preferă să nu tragă concluzii pripite, deși a avut parte deja de un eveniment nefericit cu ei, și să aștepte începutul anului, care este la două zile distanță. Ușor, ușor, atmosfera se destinde, cei doi încep să danseze, chiar să și bea ceva. Victoria se mai împrietenește cu alți viitori colegi de liceu pe care deja îi place.
   După aproximativ două ore de petrecere, noi chipuri își fac apariția. Sunt cei din West Over, invitați de către însăși organizatoarea petrecerii, Mo. La început sunt ignorați, însă se integrează repede, fie pentru ca nimeni nu vrea să aibă probleme cu ei, fie pentru că odată cu venirea lor, aduc și câteva ,,remedii" de a distinge atmosfera. Oricum ar fi, Dekko își găsește rapid o parteneră de dans cu care urcă mai apoi într-una din camerele de la etaj, de unde nu mai ies până dimineață.
Victoria și Arthur erau în curtea casei, luau o gură de aer când aceștia au sosit. La întoarcere, îi observă, iar fata recunoaște chipul lui Toni și al încă unui băiat, Ares. Îi ignoră complet, deși toți din grupul lor încearcă să profite de unele fete de aici, oferindu-le cât mai multă băutură și droguri. Jax nu se lasă mai prejos, deja are câteva opțiuni în minte, iar norocul lui este că, deși este renumit pentru lucrurile rele pe care le face, multe fete sunt atrase de el. Este înalt, brunet, cu ochii negri în care te poți pierde cu ușurință, emană un aer misterios care te face să vrei să afli mai multe despre el, are un tatuaj pe mână stângă a cărui semnificație nu a spus-o nimănui, iar culorile închise sunt favoritele sale. Arthur merge la bar unde se află Monica pentru a o trage la răspunde, însă ghinionul lui este că Jax tocmai își pune ceva de băut de acolo.