- Ne ducem acum la spital si explicam totul Auricai.
- Nuu, nu pot sa fac asta! Oricum, nu cred ca ne va primi ...
- Te-a.....te-a vazut cand ai impins-o?
- Din pacate da ...
Si o liniste apasatoare inunda cafeneaua. M-am uitat in jur si am observat ca numai noi 2 am ramas. Ciudat.
Huuh, ce usurare. Deci nu ma banuieste pe mine, dar oare i-a zis asta si celorlalti din scoala?! Nu cred ... probabil vrea sa " platim " amandoua. Ma rog, oricum trebuie sa mergem, pentru ca mor de nerabdare sa aflu motivul pentru care Aurica se ia non-stop de mine.
- Mergem. Trebuie.
- Cee?! Ai innebunit?
- Nu, dar trebuie sa vorbesc cu ea ... trebuia sa vorbesc de mult, dar n-am avut ocazia. Si probabil nici curajul necesar ... Asa ca o sa mergem la ea!
- Daca vrei sa vorbesti cu ea du-te, eu nu te opresc. Dar de ce e nevoie de mine? M-a vazut oricum ...si nu cred ca va dori sa ma vada.
- Nu tu ai zis ca iti pare rau si ca ti-ar placea sa te revansezi fata de ea?
- Ba da, dar ..
- Pai si atunci? Ai doua variante: fie vi cu mine si ii explici totul Auricai, si cine stie...poate chiar va impacati! Sau te duci la treaba si o sa mori cu gandul ca ai fost o lasa. Gandeste-te, in cel mai rau caz nu te va ierta, dar va aprecia oricum sinceritatea. Zic eu ..
- Mda,,, cam ai dreptate. Este! Psihologia inversa functioneaza de fiecare data.
- Ai luat decizia corecta. Pornim acum?
- Da .. Cu cat mai devreme scap din toata nebunia asta cu atat o sa fie mai bine .. Si macar o sa am si eu liniste. Daca tu esti dornica de liniste ce sa mai spun eu?! Ma rog, sunt chiar curioasa cum va reactiona roscata cand ne va vedea.
- Bun. Sa mergem!
Ne-am dus la tejghea sa ne platim consumatia, am chemat un taxiu si am pornit spre spital.
Am niste emotii de mine de zici ca o sa am intalnire cu Johnny Depp. Pfff, nu mai suport. Gata Bia, gata. Trebuie sa ma linistesc. In cel mai rau caz nu ne va primi ... huh, poate ar fi mai bine. Nuu! Ce tot vorbesc?! Dar daca ne va primi calduros,...... eu ce o sa ii zic? Si mai ales .. CUM?!
Eram foarte stresata si cred ca acest lucru era vizibil, pentru ca pana si Ela si-a pus mana peste piciorul meu si a zis " gata, linisteste-te ". Grozav! Acum ma simt prost si pentru ca am considerat-o o piti. Pana la urma nu e un creier de nuca asa cum am crezut eu la inceput ..
Am sosit. Am coborat usor din masina si am intrat in cladire. Am intalnit o doctorita draguta cam de 22-23 de ani, care ne-a intrebat frumos:
- Buna ziua! Va pot ajuta cu ceva?
- Buna! Ehh, da. O cautam pe Rotar Aurica. Din cate stiu a fost internata aici ieri ..
- Oh, da. O gasiti la etajul 2, sala 13. Iooi, 13. Un numar ghinionist ... Nu cred in superstitii, dar imi amintesc perfect cum in data de vineri a 13-a m-am despartit de Raul .... Off, ce tot vorbesc?! Cum se poate ca de fiecare data cand sunt trista imi aduc aminte de nemernicul ala si de momentele petrecute alaturi de el?! Desi, ..NU! Am zis clar ca am terminat cu el. Si eu, Bianca, mereu ma tin de cuvant!
- Multumim de ajutor. La revedere!
- La revedere, domnisoarelor!
Am urcat scarile si ne-am oprit in fata usii.
CITEȘTI
Copilaria - singurul paradis pierdut
Dla nastolatkówBianca este o fata tupeista, hotarata, copilaroasa, care la inceputul cartii pare ca ar face orice numai ca sa scape de sentimentele ei, care o indeamna sa se intoarca la trecut. Ea cunoaste persoane noi si la final isi da seama ca sentimentele joac...