Harley Potter #4- Turneul Întunericului

III. Blestemul

Când ajungeți la momentul in care Harley leșina, dați play! 😍

Fiori reci ca gheata ii traversara corpul lui Harry. Se clatina si spuse:

- Cum... cum...?

Doamna Weasley il zguduia pe sotul ei.

- ARTHUR! CE FACEM?!

Domnul Weasley se duse repede la cuier.

- O sa iau niste oameni de la minister ca sa o cautam. Nu poate fi departe. Are un picior ranit. Pana atunci, ramaneti calmi si incercati sa gasiti solutii.

Domnul Weasley fugi pe usa si in camera se lasa o liniste grozava. Tensiunea plutea in aer. Harry isi imagina scenarii grave.

- Dar de ce sa fi plecat...? spuse Fred si isi trecu o mana prin par, pravalindu-se pe un scaun.

- Stiu eu! sari Harry. Ati primit vreo bufnita inainte sa veniti sa ne luati?

- Nu, de ce? spuse Charlie, palid la fata.

- Harley l-a trimis pe Edwyn ca sa va anunte sa veniti la casa fratilor, nu la unchii nostri. Cred ca s-a dus sa il caute... spuse Harry, cu o mana pe frunte.

- Cine l-ar rapi pe Edwyn? spuse Hermione, cu lacrimile siroindu-i pe fata. Harley se pune in pericol singura!

Se lasa iar o liniste profunda. Harry simti inimile celorlalti batand tare. Ron sopti:

- Si asa se duce si Campionatul...

- O, Ronald! Lasa Campionatul ala ODATA! HARLEY ESTE IN PERICOL SI POATE SA PATEASCA CEVA GRAV! Iar tu... tu te gandesti la Campionatul ala...? spuse Hermione tremurând.

Ron se rusina si se ridica de la masa. Apoi, pleca sus. Hermione isi scapa un sughit jalnic si se ridica in picioare, facandu-i pe toti sa tresara:

- STIU!

- Cum? Ce? spuse Harry innebunit.

- Stiu cine l-a rapit si de ce! Cassie si Pettigrew. Sau Lucius Malfoy...

- Dar Harley a copilarit la ei, de ce i-ar face rau? zise Fred.

- Nu stiu, spuse Hermione si se pravali iar in scaun. Retrag ce-am spus... Am încercat... Dar am o bănuială... Harley a murmurat ceva în somn înainte să adoarmă profund. Și am auzit-o.

***

Vantul batea tare, iar puterea lui imi zapacea ochii. Il auzeam cu multe bubuituri si sunete ca de animale puternice, sunandu-mi puternic in urechi.

Vazduhul se derula repede sub mine, in toate partile. Era o mare de culori, dealuri, creste, nori si ape. Era un drum pe care nu il cunosteam.

Un sentiment vag de panica ma cuprinsese din nou si mainile imi tremurau pe coada maturii.

Furasem o matura din debara, într-adevăr. Da... Nu cred ca o sa fie foarte incantati, dar... era singura soluție.

Trebuia sa il gasesc pe Edwyn. Incercam sa imi dau seama ce regiuni vazusem in acel ziar in care era o crima anuntata. O femeie, pe nume Berta Jorkins fusese omorata, si stiam prea bine, de Voldemort. Impietrita si moarta, cu ochii bulbucati, ca si cum vazuse ceva groaznic. Era evident.

Înainte să plec, avusesem o viziune. Fusese scurtă, dar văzusem clar că o fată blondă, adică Cassie, îl luase pe Edwyn. În viziune văzusem, de asemenea, orășelul acela unde murise Berta, iar acolo era și conacul familiei Malfoy. Acolo trebuia să merg.

Știam că era o prostie, dar nu puteam să - l las pe Edwyn să moara! Dacă aveam să intru într-o capcană, aveam să ies!

Am virat in jos, controland matura destul de greu, si aproape izbindu-ma de un copac. Creanga imi lovise piciorul inca bandajat. O durere ma sageta pana in cap si am inchis ochii. Am coborat la nivelul pamantului si m-am asezat pe iarba.