XXI. A doua probă

403 44 19
                                    

- Vin acum!

Nu imi gaseam bagheta. Trebuia sa fie pe aici! Ultima oară când o aveam era aseară, când fusesem la piscina. Eram atât de grăbită și nici nu îmi aminteam ce făcusem cu ea! 

- Harley!

Am coborat repede si m-am alaturat lui Ginny, Fred si George. Eram toti imbracati gros. George avea o căciulă identica cu a lui Fred.

- Cat mai avem?

- Cinci minute.

- Of...

- Stii ce s-a intamplat cu Hermione si Ron?

- Da! Harry si Krum trebuie sa ii găsească sub apă! am zis.

- Aha. Am auzit ca si Cho a dispărut!

- Naspa, am mormăit. L-a refuzat pe frate-meu, nu mi se pare o problema sa dispara, așa că...

- Harley!

- Scuze!

- Si sora lui Fleur.

- Mie mi-a disparut bagheta! am zis amuzata.

Eram aproape de lac, si mergeam spre un pod care ducea spre apa mai adanca. Cand Fred a luat-o inaintea mea, am zarit bagheta mea in buzunar la el in geaca. Am intins mana sa o iau si Fred s-a intors la fix:

- Ce faci, Evans? Încerci o tentativa de furt?

Am ras:

- Da-mi bagheta, roscatule!

Fred m-a tras langa el si a spus:

- Da-mi un pupic!

Ginny si-a dat ochii peste cap si i-a dat un ghiont lui George, care zambea induiosat.

- Voi doi, va pupaciti mai incolo! Hai!

Mi-am dat ochii peste cap și m-am înălțat pe vârfuri, facandu-l pe Fred fericit.

Uite și bagheta mea!

***

- Bine ati venit la a doua proba! rasuna vocea lui Bagman. Daca ati inteles si descoperit indiciul dat de ou, intr-o ora ar trebui sa va indepliniti misiunile.

Cei patru campioni isi trasera sufletul. Am vazut cum Harry isi indesa in gura niste alge verzi, dupa aceea tusind. Am strambat din buze si am simtit un nas rece pe mana mea. M-am uitat in jos si am vazut-o pe Dulce, care statea langa mine, cu urechile ciulite.

- Salut, frumoaso!

- Unu...

Mi-am indreptat privirea spre fratele meu.

- Doi...

Poti s-o faci, Harry!

- Trei!

Campionii sarira in apa, apoi disparura din raza noastra vizuala. Harry pornise.

***

Era liniste pe podul pe care stateam noi. Profesorii discutau si mai ramasesera doar cateva minute. Dulce isi tinea capul la mine in poala si scheuna relaxata cand o atingeam pe nas.

- Hei, am ratat multe?

Era Neville. Avea o carte despre plante in mână și căciulă cu snururi era îndesată bine pe cap.

- Nu, am spus. Doar ca ar fi trebuit sa se intoarca!

Dulce ciuli urechile.

- Ai vazut algele branhii? m-a intrebat Neville.

- Da, sunt de la Dobby!

- Inteligent spiridusul, nu gluma! exclama Neville, incercand sa o mangaie pe Dulce, care dădu fericita din coadă și se profila încet pe lângă mine.

Harley Potter #4- Turneul ÎntunericuluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum