Povestea surprinde viața și întâmplările unei adolescente pe nume Erika Whirn în interiorul zidurilor, în timp ce slujește ca soldat pentru cauza umanității...are parte de tot felul de momente in compania prietenilor ei, dar în mare parte nu sunt in...
In sfarsit reusisem si eu sa adorm fara sa ma mai fure gandul la acel baiat pe care-l vazusem azi...e ciudat... nu am mai stat niciodata sa ma gandesc asa de mult la cineva nefamiliar mie... de ce ?De ce fac asta?
In fine... eu adormisem... era trecut de miezul noptii... si cand ma gandesc ca dimineata devreme trebuie sa fiu sus... ce mai zic... in cateva ore trebuie sa fiu sus...
Sper sa nu ma gasesc cu idiotul ala in cateva ore sa-mi rastoarne camera cu susul in jos ca sa trezeasca.
Sa vedem acum ce va urma... Cad usor in lumea viselor... genele imi sunt asa de grele acum iar corpul imi era rigid ca piatra... dar nu puteam sa ma misc caci era asa confortabil patul in care stateam...
*In vis*
Hmmm... vad ceva ciudat... vad o masa plina de lame si cutite... ce-i asta?...nu inteleg... pana acum daca visam ceva, acele lucruri deveneau reale... acum asta sa fie si el tot ceva ce se va adeveri... nu inteleg...
O voce distorsionata se aude la un moment dat in capul meu, spunand ceva ce suna a "Alege-ti arma!"... devine putin ciudat... pana acum nu mi s-a mai intamplat asa ceva... Am dat un ochi atent asupra tuturor lamelor de pe masa... nimic nu-mi atragea atentia... cand ma uit si la cutitele ce erau asezate acolo, vad un pumnal cu lama lucioasa si cu un maner din piele de sarpe... "in sfarsit vad ceva de bun gust" mi-am spus luand cutitul in mana.Desi nu avea lama la fel de lunga precum imi doream, era bun de aruncat si forma lui era buna de sfartecat...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
"Negrul ramane mereu cea mai buna alegere" mi-am spus pe urma, observand ca masa disparuse iar in locul ei aparuse un perete imens unde era un afis cu 3 fotografii: una era in stanga a comandantului Erwin, alta era in dreapta a lui Levi iar in centru era o fotografie ciudata... era cineva pe care nu l-am mai vazut niciodata... ma intreb cine e?Are un chip destul de imbatranit pentru gustul meu... parul lui blond si ochelarii... si acea expresie a lui a fetei... parca am mai vazut asta inainte dar ... unde?
-ALEGE-TI TINTA!!!
Iar acea voce... stai ce?cum adica?Trebuie sa vanez pe unul dintre ei?Dar... de ce?Nu pot sa aleg... de ce as face-o... nu-i pot alege pe cei pe care ii stiu pentru ca le sunt datoare pentru ce au facut pentru mine... desi as fi putut foarte usor sa-l aleg la asta pe nesuferitul ala mic cu morcov in fund...Si daca as alege pe acel necunoscut... mi-as calca pe principii... eu nu as ataca persoane pentru care nu am minim de cunostinte in legatura cu ea... ar insemna ca m-as duce dupa nevinovati...
-Nu pot!Nu vreau s-o fac!
-BA O VEI FACE!!!DE ASTA DEPINDE VIATA TA DE ACUM IN COLO!ALEGI ACUM SAU PREFERI SA SE TERMINE ACUM CU TINE?
Nu... nu vreau sa mor aici... offf... de ce ma pui sa fac asta?De ce?
-Prea bine atunci...
Inaintez tot mai tare inspre perete, fixandu-mi privirea pe fotografia lui Levi.Eram concentrata sa ii intep poza cu pumnalul din mana... dar... nu pot... imi tremura mana... ceva nu ma lasa sa infig lama in fotografia lui... stiu ca ce fac e gresit... nu i-as face rau niciodata ... nici lui si nici comandantului... indiferent de cat de tare m-ar enerva... nu i-as putea ucide... dar omul ramas... cine e acest barbat?Nu inteleg... mi-as calca pe principii daca as ataca un nevinovat... un necunoscut...
Pana la urma, imi apropii tot mai tare mana de fotografia lui Levi, dar, cand sa infig cutitul,am realizat ca nu l-as fi putut vana niciodata cum trebuie... el era mereu cu un pas inaintea mea... nu-mi ramane de ales... decat sa infig cutitul in acel anonim... dar cutitul ii stapunge zona in care avea capul, incat varful ii intra direct in frunte...
-DE CE NU L-AI ALES PE PRIMUL?
-Nu cred ca e cel mai potrivit... nici el si nici ultimul... , spun uitandu-ma la fotografiile celor doi.
-HMMM... INTERESANT!ATUNCI ASA SA FIE!
*Visul se sfarseste*
Aud un ciocanit in usa camerei mele.Cum nu aveam niciun chef sa raspund ma pun iar la somn.Pacat... mare greseala... inchid ochii si eu 10 minute si ma trezesc intoarsa pe dos, cu salteaua si pernele in cap.Dar fix cum a zis el s-a intamplat...Levi statea nervos in fata mea batand destul de insistent din picior...
-Neatza si tie... , i-am raspuns lenesa, frecandu-ma la ochi. Cat e ceasul?
-4 dimineata... exact cum imi inchipuiam... tu nu te vei trezi la timp...
Eu ma ridicasem de acolo, privindu-l tot la fel de adormita ca de obicei.Scot un cascat sonor, urmat de o intindere revigoranta.
-Capitane?
-Ce vrei?
-Mi-ai facut vraiste in camera!
-Asa si...?Curata!Acum!
Mama ce te urasc!Trebuia sa bag cutitul in poza ta atunci... zau ca regret ca n-am facut-o atunci... poate erai si tu in locul ala cu verdeata acuma...
-Atunci lasa-mi timp!
El nici nu s-a clintit din loc.Tot aceasi expresie neutra are pe fata... deci zau daca il inteleg ...asa e cand e suparat... la fel si la nervos, normal, fericit... etc...chiar cred ca fata lui a ramas pe pauza de la nastere pe moaca asta de prost...
-15 minute!Daca ma intorc si nu te vad gata ai ture suplimentare!
-Da...da... da... cum zici tu... acum cara-te din camera mea!
-Ai grija cum vorbesti!Nu-ti uita rangul... baka...huh!?
Cand a vrut sa ma ia de guler sa ma ridice pe sus, a uitat un mic detaliu... eu eram inca in pijamale iar nasturii aia tin ei cat tin dar cu siguranta nu la infinit...Asa mi-a zburat un nasture de la haina direct peste umarul lui, lasandu-mi la vedere putin din bustul meu si asa destul de generos.Era si normal ca nesimtitul ala mic sa dea un ochi acolo... macar din curiozitate...
-Uite ce-ai facut, cretinule!Mi-ai stricat haina cea buna!Hey... hey... nu te uita...perversule!Nesimtitule!Dispari mai repede ca te carpesc!
I-am pus mainile la ochi in timp ce puteam vedea ca obrajii lui luasera o nuanta usor rozalie... perversul... si cred ca stia ce urma sa se intample...Mi-am luat mainile mai repede de la ochii lui si mi-am acoperit pijamalele incat sa nu ma poata vedea nimic compromitator pentru mine si imaginea mea...
-Uhh... tsk... bine ...
Pana sa plece din camera mea, imi reaminteste de cele 15 minute pe care le am dar nu mi-a pasat de ce a zis fiindca eram prea preocupata sa mai apuc o perna si s-o arunc in directia lui.Bine ca a plecat... nu mai suportam prezenta lui... chestia asta m-a enervat asa de tare ca ma inrosisem toata pana-n varful urechilor... si mai era si rusinea pe care o simt din cauza unui asa moment...in fine... nu mai conteaza...Trebuie sa ma pregatesc de antrenament... caci... Merg la vanatoare de acum in colo...
-Huh... ce-i asta?
Acelasi pumnal din visul meu statea infipt in peretele de langa patul meu.Se pare ca asta ma va urmari tot timpul... totusi... frumos cadou pentru un vis...
