Attack on Titan: Cronicile suferinței

26.Dupa ani de asteptare

Atentie!Acesta este un filler!Daca nu vreti sa aflati mai multe date plictisitoare despre poveste treceti peste!

Erika povesteste*

A trecut ceva timp de cand nu am mai primit vreun semn de viata de la comandantul Erwin...incep sa-mi fac griji... de aproape 2 ani nu a mai trimis nicio scrisoare...nimic...incep sa ma gandesc la faptul ca ar putea fi mort.Mi-e teama ca ar putea fi adevarat acest fapt.Asta ar insemna ca va trebui sa duc planul pana la capat pe cont propriu...iar abia dupa ce-mi voi fi realizat scopul ca sa-l onorez pana la capat pe Erwin-sama, abia atunci voi putea distruge oamenii pe care incerca sa-i fereasca de mine...pe Levi l-am urat din totdeauna pentru tot ce mi-a facut dar a profitat de faptul ca-l respect enorm de tare pe Erwin neconditionat...el merita macar respectul meu...pentru ca mi-a oferit o a doua sansa...pentru ca a fost bun cu mine fara sa-mi ceara in schimb nimic...pentru ca nu a profitat de ceea ce ma face unica..intr-un fel a fost ca un tata pentru mine...dar mai bun ca el...el e ferm superior tatalui meu natural...si mereu il voi considera asa...

Linistea celulei mele fusese intrerupta de strigatul gardianului ce ma chema insistent.

-Prizonier 666!Ai vizitatori!

Huh!?Vizitatori?Oare cine ar putea fi...cred ca pana la urma Erwin n-a uitat de mine...

Celula mi s-a deschis, lasand in vazul meu 2 paznici ce m-au incatusat bine ca sa nu fug..tsk...idioti.... eu as putea iesi de aici oricand doresc...

Drumul m-a condus intr-o camera asemanatoare celor de interogatoriu: cu geamuri fumurii prin care nu se putea distinge nimic din interior.Mi s-a cerut sa stau pe un scaun de la o masa asezata in centrul camerei si sa astept.Totul era atat de alb..imi dadea fiori atat de mult in exces.Dupa cateva minute de asteptare, aud sunetele de pasi din spatele usii, rmate de glasul jos si infiorator al unuia dintre paznici zicand "Intrati pe rand!". Asta a sunat a usurare pt mine.Sper doar ca o sa potavea o discutie cat de cat secreta cu comandantul...nu pot risca sa se afle acum...si cu siguranta sa nu afle nimeni de asta...

In cele din urma isi face aparitia Erwin in camera.Din clipa in care am ramas singuri, el nu a incetat sa ma priveasca critic si parca se simtea un strop de dezamagire in glasul lui.

-Oi...Erwin!Ce mai faci?

-Dupa cum ai observat, am venit sa te vad...

-Ce-i cu fata asta lunga Erwin?Ti-era dor de mine?
-Da..foarte tare...
-Stii... daca se putea, ti-as fi aratat o urma de recunostinta pentru ca ai batut atata drum ca sa vii la mine...dar dupa cum vezi...nu prea se poate..., i-am spus in timp ce mi-am ridicat mainile pe masa, aratandu-i  catusele.

Atunci cred ca a inteles mesajul.El s-a ridicat de pe scaunul lui si a venit in dreptul meu.Mi-a cerut sa ma ridic pentru o imbratisare calda. UN CONTEXT PERFECT! Odata ajunsi in sontact, Erwin a reusit sa-mi spuna si urmatoarea parte a planlui "BlackWing".Asta inseamna ca in scurt timp trebuia sa ma aventurez in afara zidurilor pentru asasinarea liderilor militari Marley.Eu special tinteam dupa Zeke Yeager pentru ca am fost inca de ceva ani inainte fortata sa-mi aleg calea, asa ca in loc sa-l vanez pe Erwin-sama sau pe Levi, am ales un necunoscut care s-a dovedit mai tarziu a fi fratele vitreg al lui Eren.Stiu ca el nu m-ar ierta niciodata daca i-as spune ca vreau sa-i extermin si ultima bucatica de familie ce i-a mai ramas.

M-am bucurat de acel moment de afectiune...se simtea cald si bine...pacat ca nu a durat foarte mult timp.Ne-am despartit repede...el a plecat...si tot ce am mai apucat sa aud de la el a fost un "te asteptam sa revii!" apoi o liniste apasatoare s-a lasat in camera.

Nu dupa multa vreme, am auzit din nou vocea acelui gardian care anunta ca avea 5 minute la dispozitie maxim 5 minute de discutie cu mine...oare cine putea sa fie?

De cum s-a deschis usa, doar simplul lui pas mi-a fost suficient ca sa-mi dau seama ca pana la urma Levi nu era chiar asa de nesuferit incat sa nu ii pese sa vina pe la mine.Il priveam usor surprinsa...el venise cu ceva in mana... un colet...un pachet...oare pentru ce?

-Oi Levi... a trecut ceva timp...cred ca ti-era dor de micuta fabrica de nervi din mine nu?

El doar s-a asezat pe scaunul din fata mea si mi-a intins pachetul pe masa.Am vazut ca ca nu ma mai privea cu atata ura si la fel de urat ca inainte... cred ca s-a intamplat ceva...

-Levi... ce-i cu fata asta?Cine a murit?
-Momentan nimeni...tsk...Erwin te astepta pe tine ca sa putem pleca in expeditie...nu inteleg de ce...
-Hmm...atunci presupun ca nu s-au schimbat prea multe in lipsa mea...
Am pus mana pe acel colet incercand sa-l analizez.Eram permanent cu ochii pe el sa nu faca vreo miscare necugetata..una care ar fi fost fatala pentru el...

-Hmmm... la costum, cravata... cadou...cu ce ocazie mai speciala Levi?
-E pentru tine baka...ai uitat ce zi e azi?...tsk...e ciudat chiar si pentru tine...trebuia sa stii...

Azi!?Ce zi e azi?joi nu!?... azi...azi...azi...huh... astazi!... in sfarsit...e 15 noiembrie...am facut...18 ani!?Acum totul are sens...de ce Levi e aici...si toate astea... in sfarsit a scapat de tutela mea...nu mai are niciun fel de obligatie fata de mine...Dupa atata vreme,fac un efort si-i arat un zambet mai smecheresc in coltul gurii.

-Heh...cred ca esti in culmea fericirii acum ca ai scapat de grija mea nu Levi?
-Nu chiar...odata in viata faci majoratul nu?Si... credeam ca tu erai cea fericita ca scapi de sub controlul meu... oricum nu de tot...cand iesi de aici tot sub comanda mea vei sta...
-Levi...

Atunci pentru prima data, ridic mana la el cu gand de pace.

-Hmmm!?
-Vreau sa facem pace...Levi...eu nu mai vreau sa ne razboim...eu las garda jos...si as vrea ca si tu sa faci acelasi lucru...

El s-a uitat ciudat la mine cateva clipe dar pana la urma tot s-a ridicat sa-mi stranga mana.

-Prea bine...dar nu vreau sa te mai aud comentand la ordinele mele...clar?
-Te comporti cu mine de parca ai fi seful meu...stii bine ca eu nu ma supun decat celui care reuseste sa-mi castige respectul...adica Erwin...tu mai ai cale lunga pana acolo Levi...

Atunci el doar mi-a aruncat o privire urata si s-a ridicat ca sa plece.Pana sa paraseasca camera, mi-a mai spus doar un sec "sa te bucuri de cadoul tau...la multi ani baka!Pentru ca e singurul pe care-l vei primi de la mine!"

Abia asteptam sa se care odata de aici ca sa vad ce cadou mi-a luat.De cum a disparut, mi-am bagat nasul in pachetul primit de la el...pot spune ca nu am fost deloc dezamagita: am gasit o esarfa neagra pufoasacare ma- incantat chiar daca stiam ca-i de la el iar langa, impachetata frumos, o lama ceremoniala ... cred ca Levi inca astepta ziua in care o sa fac seppuku...iar pe maner era gravat caligrafic un mesaj ce se traducea prin "Totul e pierdut din clipa in care speranta cade."

-Fmmm...frumos... profund...

Pana la urma, cred ca Levi nu va fi chiar asa de rau.Am sa incerc sa-i dau o sansa...sper ca totul sa fie bine...mai ales ca mai am mai putin de o saptamana si am sa ma intorc la datorie. 

..............................................................................................

Buuun...deci sincer imi pare rau pentru perioada asta in care nu am mai postat deloc...am avut Bac-ul si pot spune ca ma simt mandra ca l-a promovat cu nota chiar mai mare decat speram... acum dupa cum probabil ca v-ati gandit vine problema cu facultatea deci nu ma impuscati daca nu o sa vina in timp urmatoarele capitole... asa ca asta e...

In orice caz... va pupa sora voastra <3
Erika out!  💋💋💋