Attack on Titan: Cronicile suferinței

19."Ma urasti?"

Erika povesteste*

Au trecut cateva saptamani de cand procesul s-a terminat...dap...au fost cele mai nasoale zile traite vreodata...ma simteam ca un nimic...o ratata...si faptul ca Erwin si Levi m-au salvat la proces m-a facut sa indur toata umilinta lor in tot acest timp...toate bataile incasate de la Levi...toata morala rusinoasa pe care mi-o articula Erwin...pe toate le-am primit fara sa clipesc...chiar si pedeapsa pe care mi-au dat-o ulterior mie si lui Jean mi s-a parut mai usor de suportat decat ceea ce imi devenise rutina zilnica(n/a:Erika si Jean au impartit sarcina de a curata zidurile castelului HQ pe exterior si curatarea integrala a lui pe interior de unii singuri)...incetasem sa mai incerc sa ma apar in fata loviturilor necontenite si venite la infinit din partea lui Levi...pur si simplu priveam in gol in timp ce el ma lovea miseleste si-mi spuneau cuvinte dure care nu mai ajungeau pana la urechea mea...trupul mi-era tot plin de vanatai...extenuat de la atata munca...am si uitat notiunea de somn de teama ca Levi m-ar mai articula cu o bataie zdravana daca s-ar fi trezit inaintea mea...antrenamentele cu el deveneau tot mai dificile...simteam ca nu mai sunt in stare sa tin pasul cu cerintele de performanta ale lor...trupul meu era plin de vanatai...ma doare...si niciuna nu a avut timp sa se vindece pentru ca imediat ce disparea una, alte 2 sau 3 ii luau locul...

Eram pe campul de antrenament...Levi mi-a ordonat sa fac 15 ture de alergare in sprint si apoi 100 de flotari.Nu stiu cum dar am terminat ca prin miracol turele.Acum mai aveam doar flotarile.Reusesc cu greu sa fac cateva...nu stiu cate erau ca nu apucasem sa le numar dar nu cred ca trecusera de 20.Dintr-o data auzisem vocea iritata a lui care-mi ordona sa ma grabesc.In acel moment eu am clacat...pur si simplu am cazut,nu m-am mai putut misca deloc.Imi simteam corpul atat de greu incat am lesinat.Cred ca acum voi muri de extenuare.

Levi povesteste*

Alta zi...alt antrenament plictisitor cu tampita aia de copila...Cred ca e in forma azi...am sa o pun putin la incercare de data asta.Chiar daca am cam fortat-o zilele astea, trebuie si ea sa realizeze ca performanta nu se atinge stand degeaba.

Merg sa o trezesc pentru a incepe antrenamentul de dimineata devreme.Hmm...nu raspunde la strigarea mea...gata.pana aici!Sparg usa si nu o gasesc nicaieri.

-Unde poate fii netrebnica aia inutila?, mi-am spus vizibil iritat.

Am iesit degraba sa o caut la camera de comun a soldatelor.Nimic.Atunci mi-am zis ca poate ma astepta pe teren.M-am intors din drum si in timp ce ma indreptam spre terenul de antrenament, aud un zgomot ciudat venit de la dusuri.Erau sunete de pasi...tsk...Sigur ea e!

O vad cum iese din dusuri cu un prosop pus pe umeri. (n/a:exact ca la media...nu ma judecati...autoarea a construit personajul sa semene ceva ceva cu L dupa ce isi taie parul...)

-Neatza capitane!, mi-a mormait mergand absenta pe langa mine...bine acuma, ea isi tara trupul mai mult dupa ea....in 5 minute vin pe teren pentru antrenament...

N-am spus nimic pentru ca am vazut ca stie ce trebuie sa faca mai departe.Am pass-uit-o de data asta...momentan...

timeskip*~dupa cele 5 minute~

O asteptam pe teren cu lista de exercitii pentru astazi.Ma uitam cam nerabdator sa vad daca mai vine.Nu si-ar dori sa ma duc eu dupa ea.Sunt sigur de asta...tsk...copil tampit...uite-o ca vine...

-Ai intarziat!, am spus eu la fel de rece ca de obicei.

-Stiam ca am zis 5 minute, nu 4 minute si putin...Levi..., mi-o spusese de parca nu reprezenta nimic in fata ei ce am spus eu...totusi a zis-o cu un aer atat de...supus...hmmm...

-Felicitari, fetito!Tupeul tau infect ti-a mai adus inca 5 ture de alergare in sprint!Aveam sa iti dau doar 10 dar daca gura ta mare o cere,atunci asa va fi...acum mars si fa turele ca te calc in picioare...baka!