18.Ziua 0

63 11 12
                                    

Dupa ce mi-a legat cum trebuie curelele de la camasa,intr-un final Levi m-a lasat sa ma ridic de jos.Camasa asta e asa de incomoda ca mi-e greu sa si respir in ea.

-Gata!Hai sus!

-In sfarsit!Credeam ca nu sunt asa de multe si nici asa complicate de legat...

-Le-am legat cum trebuie pentru ca daca as stii eu, nu as putea pacali la capapitolul asta un judecator...

-Totusi...Levi!?

-Spune...

-Nu mi-ai raspuns cum trebuie la intrebare.

-Care?

-De ce ma ajuti?

-Nu ti-e destul de clar...si eu care credeam ca esti ceva mai desteapta decat idiotii aia ceilalti din squad-ul tau...tsk...

-Te obliga Erwin, asa-i?

-...nu...

El a apucat doar sa-mi arunce o privire mai in scarba si mai rapida, da care era mai greu de analizat.Nu spunea prea multe privirea lui.

A trecut ceva timp de cand n-am mai scos niciunul vreun cuvant.El m-a bagat inapoi in celula mea, luand pistoalele si cutitele de la gardieni in mana.

-M-ai mintit, nu-i asa?,am spus cu un glas stins.

-...ce?...nu...

-Ma asteptam la asta din partea ta...stiu ca Erwin te obliga sa cooperezi cu mine, sa nu-mi faci rau si sa ma suporti in fiecare zi...stiu ca nu ma placi catusi de putin...Si nu te condam...si eu as vrea sa ma omor daca as putea...o faci din obligatie...hai spune-o Levi!Tu ma detesti pentru tot ce sunt eu dar Erwin iti impune opusul!

Atunci am vazut ca i-am atras atentia incat mi-a aruncat o privire lunga dar taioasa.

-Vrei sa auzi adevarul...huh?...tsk...bine...tot ce simt pentru tine e repulsie si atat...fericita?

-Mai mult decat fericita...

Vorbele lui s-au simtit ca o sabie care cresta si intra tot mai adanc in sufletul meu, ravasind tot ce mai aveam ramas acolo, ferecat in interior.Doare tare sa auzi asa ceva...

Mi-am lasat capul in jos auzindu-i vorbele grele.Stiu ca cel mai probabil si eu as fi facut la fel daca era el in locul meu.Aaaah... ma simt ca un gunoi...asta pentru ca el mi-a spus-o raspicat...in general eu nu pun mare pret pe parerea generala a unei singure persoane dar acum... parerea lui m-a durut cum nu m-a durut cand auzeam in fiecare zi aceleasi lucruri oribile despre mine in perioada mea de glorie ca talhar...

-Hmm...Trebuie sa instruiesc mai bine soldatii astia... se pare ca le-ai luat foarte usor de la ei...

-Atunci ar trebui sa te instruiesti si pe tine... , am spus eu cu privirea in pamant si cu glasul mai stins ca inainte.

-Adica?

-Ti-am furat pistolul de atatea ori si tu nici acum nu ti-ai dat seama...hehe..., am spus in timp ce mimam in coltul gurii un zambet smecheresc. 

-Ai avut noroc... dar voi fii mai atent cu tine pe viitor!, mi-a spus plecand cu armele gardienilor.

timeskip*~devreme in dimineata urmatoare~

Stateam si eu in nirvana in lumea viselor si normal ca un idiot trebuie sa-mi strice planurile.Levi da buzna in celula mea si ma apuca de par, trezindu-ma in cel mai brutal mod posibil...adica cu 2 perechi de palme.

-Trezirea frumoasa adormita!Imediat o sa inceapa procesul si tu nici macar nu te-ai sculat din pat!?

Eu ma uitam lenesa la el.Pana cand mi-am dat seama cine e in fata mea.

Attack on Titan: Cronicile suferințeiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum