Key.

7. O zi a săptămânii specială.

Marți. Ce zi banală. Fără pic de farmec ca Vinerea sau și mai bine,Sâmbăta.

Oricum. Astăzi aveam o oră specială,numită ,,Lucru de echipă".

Mi se pare o idee fantastică. Poate așa,îmi voi face mai mulți prieteni.

Unchiul meu,adică directorul,ne chemă pe toți afară.

După ce ne aflam toți în fața lui,acesta spuse:

—Sunt sigur că v-ați întrebat ce e cu această nouă materie,sau orã adăugată în program.

Diverse șușoteli incepuseră să se audă.

—Ei bine,așa cum cred că v-ați gândit și voi,e vorba despre niște activități de grup. Asta,bineînțeles,îi include și pe cei din cealaltă clădire.

Activitãți de echipă?! Cu Key?! Geniaaal!

—Bun,acum că am lămurit asta,îi voi chema și pe ceilalți,spuse directorul îndreptându-se spre clădirea unde se afla Key,cu o grămadă de fete după director.

Aparent,criminalii aveau admiratoare. Și încă câte.

*

—Bun,pentru început,alegeți-vă un partener sau o parteneră,spuse directorul.

Fetele deja sãriseră le Key și restul găștii.

Nu erau foarte mulți în clãdirea B și chiar păreau de treabă,însă știind că au ucis..cu brutalitate și fără resentimente...îi face să pară duri.

—La o parte! ,strigau gardienii,îndepărtând fanele de pe bărbați.

—Bun,văd că avem mai multe oferte la Key ,Justin și West. Cum numărul doritoarelor este prea mare,îi vom lăsa pe ei să-și aleagă un partener. Key,tu începi,spuse directorul.

—Aaaah,Key,alege-mă pe mine! ,strigau înflăcărate fetele.

Eu clar nu eram pe lângă toată aglomerația aia. Ba mai mult,deja mă uitam după cineva cu care aș putea fi în echipã,cãci șansa mea de a fi cu Key e foarte mică. Sunt fete mult mai bune acolo,deci,are de unde a alege pentru a câstiga probele.

—Uitați,pot fi doar cu una dintre voi în echipă,spuse Key. Dar aș vrea ca acea persoană să fie Iris,spuse uitându-se la mine.

Și așa,revolta începu.

Și eu mă pot declara uimită că m-a ales.

Key se apropie de mine,directorul dându-ne 2 eșarfe albastre,pe care ni le legasem de încheietura mâinii.

—Nu m-așteptam să mă alegi pe mine,spun eu uitându-mă într-o cu totul altă direcție față de privirea lui.

Atunci el îmi pusese mâna pe obraz,întorcându-mi fața în direcția lui,făcându-mă să-l privesc fix în ochii lui verzi.

—Nu fii prostuță. Pe tine te-aș fi ales oricum.

Serios că mă intimidam.

—Bun,atunci hai să câstigăm!,spun eu încrezătoare.

Într-un târziu realizasem că tocmai mi-am făcut mai mulți dușmani decât prieteni,fiindcă toate fetele din liceu mă priveau cu ură și dispreț.

—Doar ignoră-le,spuse Key văzând că-s afectată de felul în care sunt privită de fete.

—Să începem prima rundã!,strigă directorul,astfel încât să fie auzit de toți.

*

Echipa albastră contra echipa roșie.

Key și Iris VS Justin și Nuran.

Trebuia să ne luptăm.

—Pierdem,spun eu.

—Relaxeazã-te. Nu pierdem.

Ce optimist e.

—Dar eu nu știu să mă bat!,spun fără pic de speranță-n glas.

Key zâmbi ,apoi mă luă de mână ,indrepându-ne în mica arenă de luptã.

Arena era formată de mai multe saltele ,pentru a nu te răni foarte tare si pentru a marca spațiul de luptă.

Ne luasem o poziție de luptă,iar imediat ce direcotul dădu startul,Justin și Nuran se năpustiserà asupra celui mai slab. Adică eu.

Îmi pusesem mâinile în fața capului,strângându-mi ochii și așteptând lovitura.

Dar,aceasta întârzie. Deschizându-mi ochii și îndepărtându-mi mâinile,îi văd pe Justin și Nuran trântiți pe saltele.

—Echipa albastră câștigă! ,anunță direcotrul.

Sau,ca o reformulare,Key câștigă. Eu n-am făcut absolut nimic.

Ieșisem din „arenă” ,ducându-ne în mulțime.

—Ăsta ar fi trebuit sà fie un lucru de echipă,spun eu. Scuze,dar când mă vei învăța să mă lupt,atunci voi fi de neoprit!,spun încrezàtor.

—Nu-ți mai cere scuze pentru nimicuri. E doar un joc stupid.

—Daar,cel puțin ai câștigat.

—Of,când ai de gând să te accepți așa cum ești și să nu te mai înjosești atât? Faptul că nu știi să te lupți nu e un defect. Și pentru mine nu contează asta. Știind că ești așa firavă și inocentă,mă face să dau tot ce-i mai bun doar ca să nu pățești nimic. Acum,oprește-te cu aiurelile și acceptă că am câstigat împreună,căci tu mà ajuți foarte mult emoțional și mă motivezi. Ai înțeles acum?

Cât de deschid mi-a vorbit! Cât de sincer și dulce!

—Da,spun scurt.

Chiar am înțeles. Chiar dacà aici nu mă integrez deloc,pentru el sunt perfectà. Și asta îmi este de ajuns.