Facebook chat

Capitolul 13

Hanna Collins: Te urasc asa tare.

Sebastian Scott: Awww.

Hanma Collins: Nu pot sa cred ca pana si TU mi-ai facut asta! Ce e inneregula cu voi baietii in ziua de azi?

Sebastian Scott: Pai, daca nu ati mai fi asa emotive si suparacioase, poate ati intelege.

Hanna Collins: Oh, daca ati mai face curatenie in cutia craniana din cand in cand poate ati intelege.

Sebastian Scott: Vai, ce cuvinte intelepte.

Hanna Collins: Nu te juca cu focul. Bash.

Sebastian Scott: Nu cred ca eu sunt cel care arde aici.

Hanna Collins: Deci, m-am saturat. Te-am asteptat jumatate de ora in fata spitalului si tu nici macar nu te-ai obosit sa-ti misti fundul ala lenes. Aveam incredere in tine, stii? Chiar credeam ca puteam deveni ceva.

Sebastian Scott: Am fost acolo, chiar in spatele tau.

Hanna Collins: Dar nici macar nu te-am vazut! De ce te ascunzi de mine?

Sebastian Scott: Pentru ca atunci cand m-ai vedea in realitate ai fi dezamagit de mine.

Hanna Collins: Cum adica?

Ce se intampla aici? Of, dupa toti nervii astia cred ca eu o sa ajung la urgente.

Sebastian Scott: Totul la timpul potrivit.

Hanna Collins:...dar

Sebastian Scott: Ce face Derek?

Oare ce tot imi ascunde?!

Hanna Collins: Gata, nu mai schimba subiectul Sebastian. Vreau sa aflu adevarul. Tot.

Sebastian Scott: Ti-am zis, ai putina rabdare. Vei afla tot ce vrei la momentul potrivit. Iti promit.

Hanna Collins: Ma inspaimanti, Bash.

Sebastian Scott: Nu e atat de rau precum crezi. Ai vazut ce palid arata Derek?

Hanna Collins: Nuu, ca eu sunt oarba.

Sebastian Scott: Pun pariu ca si asa esti frumoasa.

Hanna Collins: Tot n-ai invatat sa minti.

Sebastian Scott: Chiar crezi asta?

Hanna Collins: Sunt sigura de asta.

Sebastian Scott: Derek te merita si este un tip chiar de treaba.

Hanna Collins: Awww, stiu.

Sebastian Scott: Vezi, ti-am zis ca sunt bun.

Hanna Collins: Ai noroc ca esti amuzant altfel greu te-as suferi.

Sebastian Scott: Oh, un compliment de la fata mofturoasa. Bineee, Bash.

Hanna Collins:...ăă..

Sebastian Scott: Recunoaste, Hanna. Stiu ca ma placi.

Hanna Collins: Il externeaza azi dupa 12.

Sebastian Scott: Iti place sa te joci. huh? Ah, am uitat de micul tau prieten da. Dar tu arati ca o tipa ce poate avea doi prieteni.

Hanna Collins: Mor. Glume din Johnny Bravo? Asa ai ajuns?

Sebastian Scott: Ce? Mereu a mers asta.

Hanna Collins: Nu si la mine.

Sebastian Scott: Bine, cum as putea sa ma revansez?

Hanna Collins: Pizza.

Sebastian Scott: S-a facut.

Poftim? Ce naiba, acum am sa ma trezesc cu pizza in fata usii? Nu ca nu mi-ar fi foame...

*peste 10 minute*

*ding-dong*

Hanna Collins: Cineva, e la usa. Revin.

Ma ridic din pat si imi incalt papucii roz de la capatul noptierii. Ma grabesc sa ajung la usa, parchetul scartaind in urma mea. Mai arunc o ultima privire si rotesc cheia in broasca. Trag de usa masiva de lemn si privirea imi cade pe mocheta. Mai exact..pe ce se afla deasupra ei. Simt pulsatia inimii crescat si um zambet isi face aparatia. O cutie mare de pizza cu branza, preferata mea, se odihnea in prag. O ridic cu grija si o pun pe masa. Mirosul imibietor imi mangaie narile, in timp ce ma chinuiam s-o deschid. Neatenta, privesc cum o bucatica de hartie se invarti in aer pana ateriza pe covor. Ma aplec si o ridic curioasa. Ma trezesc din nou zambind incontrolabil.

"Acum m-ai iertat? Bash."

ce capitol nasoooool. totusi 2k de cititori, huh? meeeersi mult.

Kisses