23. Ești un om frumos, Elijah
Mă răsucesc spre dreapta și apoi pe stânga. Aș vrea să mai dorm, dar mult prea multă energie. Aleg într-un final să deschid ochii și mă întorc cu fața spre tavan. Îmi împreunez degetele și le așez pe piept. Mă bucur că stau și astăzi acasă. Nu prea aveam chef să mă ridic din pat. Încă sunt obosită după toată faza de ieri.
— Am auzit că ai luat zece astăzi, era fraza care mă îngrozea de fiecare dată, căci știam ce avea să urmeze.
Continuam să merg printre ei, încercând să evit orice contact vizual. Speram că asta îmi va curma suferința.
— Micuța Asha nu vrea să ne vorbească, se hlizeau ele, știți ce înseamnă asta.
Imediat de cum ajungeam la dulapul meu, simțeam o mică durere în zona capului, urmată de o alta mult mai apăsată. Pietre. Aruncau cu pietre.
Mi-am lipit fruntea de dulap și am așteptat să se oprească, însă în loc de asta, primeam din ce în ce mai multe.
M-am săturat. M-am săturat să tot revăd aceste chestii oribile. Vreau să pot sta, privind la tavan și să văd Oceanul sau poate un câmp verde. Mai toată viața mea nu am reușit să merg în vreunul din aceste locuri. Am fost prea speriată de necunoscut. Necunoscutul, pentru mine, este un hău infinit. O gaură în care cazi și din care nu mai poți ieși. De ce? Pentru că în puținele dăți în care am cunoscut străini sau am văzut locuri noi, m-am simțit atât de straniu. Nu m-am putut bucura de nimic, însă de curând lucrurile au stat diferit.
Încerc să mă întorc pe partea dreaptă cât să nu mai fiu nevoită să privesc tavanul alb și să îmi amintesc alte lucruri.
Dau să îmi închid ochii la loc, dar fix atunci telefonul se decide să-mi vibreze. Îmi dau ochii peste cap și oftez, intinzându-mi ulterior mâna către noptieră. Apuc telefonul și îl ridic deasupra capului. Lumina acestuia îmi bate direct în ochi, făcându-i să la
lăcrimeze.1 mesaj nou de la Elijah
Este notificarea care - nu știu de ce - mă face să zâmbesc. Trag bara de notificări în jos și apar direct pe ea, aceasta trimițându-mă direct în căsuța de mesagerie.
Elijah
Bună. :)
Huh? De ce mi-ar scrie în timpul orelor? Ce aș putea să scriu înapoi? Bună? Hei? Salut?
Eu
Bună! Nu trebuia să fii la cursuri?
Oare am scris totul prea formal? De ce nu i-am trimis și eu o față zâmbitoare.
CITEȘTI
Asha: O altfel de poveste
Teen Fiction„ ― Ești întotdeauna atât de enervant? îl întreb încercând să par serioasă. ― Nu chiar, ești tu mai specială și de-aia mă comport așa cu tine, spune pe același ton enervant și îmi zâmbește. ― Specială? În ce sens? insist eu. ―...