Academia Secretelor

Prolog

Asta este prima carte pe care chiar vreau sa o duc pana la capăt, ceea ce este foarte rar întâlnit la mine. Deci dacă va place, va rog comentați și spuneți-vă părerea. De asemenea, dacă aveți sfaturi pentru mine, le primesc cu drag. O sa postez în fiecare săptămână, pentru ca am câteva capitole care va așteaptă. 

A, și înainte de a începe sa citiți, trebuie sa știți ca acest capitol nu conține nimic ce un copil sub 13 ani nu poate tolera, deși orice gest de afecțiune este descris foarte detaliat. Cred ca unele persoane care nu apreciază foarte mult acest lucru au crezut ca am de gând sa descriu... altceva. În primul rand, dacă o sa vreau sa fac vreodată acest lucru o sa pun un avertisment, iar în al doilea rand cei care nu citesc pana la sfârșit capitolul nu au de unde sa știe ce se întâmplă cu adevărat. :)

Aștept păreri și sunt foarte deschisă la critici atâta timp cât sunt cu bun simț. 

Enjoy. 

***

Uitându-mă la barmanul ce servea sucuri în club, am încercat să par cât mai matură , să arăt ca și când aș avea minim optsprezece  ani, având în vedere că nu aveai voie să cumperi băuturi alcoolice dacă erai minor. 

Mulți s-ar întreba ce caut eu, la vârsta de șaisprezece ani, într-un club plin de studenți, oameni maturi și trei-patru persoane care se furișau la fel ca și mine. Nu era prima oară pentru mine. De fiecare dată când unchiul meu era plecat, încercam să-mi înec amarul în băuturile alcoolice ce veneau și veneau până ce trebuia să mă dea cineva afară . Astăzi chiar încercam să mă ascund de unchiul meu, care o luase complet razna... din nou, fapt ce nu aveam de gând să-l dezvolt în cuvinte. 

Vroiam doar sa uit de toate problemele care apasau pe umerii mei. Reușisem să intru cu ajutorul unui prieten care îmi facuse un buletin fals. La început mi se paruse o idee bună - să mă distrez cu cineva toată noaptea, să beau și să mă destrăbălez. Acum nu aș mai putea spune același lucru. 

Să nu mă înțelegeți greșit... Iubeam să merg în cluburi. Numai că acel sentiment de extaz și entuziasm, pur și simplu dispăruse complet când vazusem cât de mult ceilalți adolescenți se distrau. Erau grupuri de pana la zece persoane, fete și băieți, dansând cu beri în mana, lăsându-se purtați de val. 

Aș fi putut să fac același lucru. Dar trecuse atât de mult timp de când nu mai avusesem prieteni adevărați încât încetasem să mai încerc. Iubitul meu, Dan, cu care eram într-o 'relatie' de două săptămâni, era doar o aventura. Nimic ce avea sa dureze mai mult de o lună, eram sigură. Acei fluturași care te macină pe dinăuntru când atingi persoana iubită sau artificiile de la sărutările tandre erau inexistente pentru mine. La doar 16 ani, mi-am dăruit inocența unui băiat care nu merita nici o fărâmă din afecțiunea mea. Dar nu iubisem pe nimeni, așa că nu aveam de unde să știu ce am pierdut. 

Trist, nu? 

O mână rece mă atinse pe umăr, făcându-mă să mă întorc. Am zâmbit la iubitul meu, Dan, care zâmbea și el la mine, admirandu-mi ținuta provocatoare. O rochie neagră , mulata, care îmi îmbrățișa fiecare forma părea o idee bună acum câteva ore. Din nou, regretam deciziile mele. 

- Îți place ce vezi? am întrebat eu. 

- Cum poți fi atât de frumoasă și reală în același timp? îmi spuse el, lipsindu-si buzele de ale mele. 

Obișnuiau să-mi placa aceste complimente. Îmi spunea zilnic cât de frumoasa, sexy și atrăgătoare eram. Dar totul părea prea fals ca sa aibă o influenta asupra mea. Eram mult mai mult decât o fata drăguță, dar el era incapabil de a observa altceva in afară de corpul la o fată . La șaisprezece ani eram mult mai matura decât el, care avea douăzeci și 'teoretic' era student la facultatea de fițe din oraș. Își ascundea sufletul de copil răsfățat și bogat sub o fațadă creată de el în încercarea de a arăta mai matur.