Academia Secretelor

Capitolul Nouă

Deci.... Nu prea știu ce să zic pentru ca nu mă simt foarte vrobareață în acest moment. Mai e puțin și începe școala, iar eu tocmai realizez că vacanța asta nu a fost chiar cum mă așteptam.

Cei care treceți în clasa a noua sau care ați simțit același lucru poate ca o sa ma înțelegeți sau poate nu...dar eu aș da orice ca să dau timpul înapoi și să am parte de încă o vacanță de trei luni. Sunt pe jumătate dezamăgită de aceasta vacanță, pentru că profesorii mi-au spus că până la sfârșit n-o să mai scriu nici să scriu, dar încă mai pot. Cred ca nu m-am distrat îndeajuns de mult :D

Eu, însă, nu sunt de loc pregătită pentru a începe viața de liceancă și mă simt ca atunci când am trecut în clasa a 5-a. Poate chiar mai rău având în vedere că am de-a face cu elevi și profesori rai.

Oricum, gata cu palavrageala și începeți să citiți. Să nu uitați sa votați dacă va place :)

Enjoy

Capitolul 9

- Ăsta nu e suc de vișine! E de grefe! spuse Emily nemulțumită

Cu toții am râs la auzul vocii ei subțiri.

- Ce e de râs? E de plâns! Urăsc grefele.

- Dă-mi mie sucul atunci, spuse Adam.

- Nu. Tot mi-e sete.

Deși știam ca nu este vina lui Emily ca s-a născut cu o voce extrem de subțire, nu m-am putut abține să râd după ce l-a refuzat pe Adam, care se uita urat la ea.

Adam și Emily erau ceilalți doi prieteni ai Patriciei și lui Gabi. Pot spune ca mă îndrăgostisem deja de ei atât de mult pe cât mă îndrăgostisem de Patricia și Gabi, deși mă simțeam ceva mai atasata de blonda cea mică.

- Yuck . Urăsc grefele. Dar mi-e prea sete ca sa ma plâng.

- Cum sa nu-ti placa grefele? Sunt cele mai bune! Spuse Adam.

- Lasama-n pace, a spus ea, scoțându-si limba la el.

Așteptam ca Patricia și Gabi sa iasă de la secretariat. Ne-am luat cu toții orarul pentru semestrul care urma și am fost surprinsa sa vad ca majoritatea aveam cursuri în același timp. Adam era în anul 2, Patricia și Emily erau în anul 3 iar Gabi în ultimul an de studiu. Eu eram cea mai mica și ca ani de studiu și ca vârstă, dar pe ei nu părea să-i deranjeze în vreun fel.

- Cât de mult durează să-ți iei un orar? întrebă Adam nerăbdator.

- Parca sunt melci.

- Zombii.

Ma simțeam în largul meu, glumind alături de ei, știind că ei se simt destul de confortabili cu mine încât să vorbească urat și să înjure.

- V-am auzit! exclamă Patricia, ieșind de pe ușa de la secretariat de mână cu Gabi.

- Maze a zis-o pe ultima, se apără Emily.

Patricia ma analiză cu amuzament sclipind în ochii ei căprui.

- Îți fac cunoștință cu restul grupului iar tu treci de partea lor? Rușine.

- Scuze Patris, dar e vina lor. Ei m-au corupt.

- În doar câteva ore.

Ne cunoșteam de puțin timp, aproape mai puțin de o zi, dar deja ma simțeam de parcă eram una de-a lor. M-au primit cu brațele deschise, ca și când m-ar fi știut din totdeauna. Iar pentru asta, le eram foarte recunoscătoare.