Un Crăciun de neuitat

8. Cel in care Mady are cateva probleme

8. Cel in care Mady are cateva probleme

   M-am inecat cu aerul. E macar posibil? Nu conteaza, eu tocmai am facut-o.
   Am tusit scurt de două ori, apoi am incercat sa ma calmez. Sigur a întrebat doar asa.

   — Nu, am raspuns cu vocea ragusita. Dar tu?
   — Nu, nu am iubit, a zis chicotind si cred ca tocmai am pierdut o bataie de inima. Nici iubita, a adaugat

   Stiam ca e randul meu sa intreb. Dar dintr-o data nu mai voiam sa pun intrebari banale ca "Pe ce profil esti" si alte chestii. Ori intrebari serioase, ori cumva amuzante pentru o atmosfera relaxata, dar din care puteam sa aflu si lucruri.

   — Noua, placi pe cineva?
   Aproape m-am plesnit singura. Doar ce am spus ca nu mai pun intrebari inutile si intreb asta. Nu conteaza ce raspuns ar da, Dylan il place si asta e tot ce conteaza. Nu pot sa ma bag eu. Nici nu vreau sa ma bag eu, chiar daca n-ar fi Dylan. E prea devrene. Ce naiba am in cap? Am incercat sa imi iau o expresie relaxata si amuzanta.

   — Posibil, a spus ranjind. Tu?
   — Nu stiu sigur. "Orice semntiment e relativ, mai putin iubirea. Iubirea e veșnică".

   Am citit cu voce tare unul dintre biletele, observand chiar si de la distanta ca tipul acela de scris aparea foarte rar si era semnat doar cu doua puncte si o linie intre. N-am vazut nunele lui Dylan si Will si sunt doua tipuri de semnaturi doar prin semne. Tind sa cred ca asta e scris de Dylan. Pare genul care ar scrie lucruri din astea.

   — Frumos, a zis Zack dand aprobator din cap. Zece, ai alege sa fii tradat de prieteni sau sa tradezi?

   Uau? De unde i-a venit ideea asta? Prima data m-am gandit ca as prefera sa fiu tradata, pentru ca ma consider o persoana buna. Si asta e impulsul meu mereu, sa aleg varianta in care celalalt e ok, eu multumindu-ma doar cu gandul asta. Dar daca as trada... Atunci nu as mai fi ranita. As putea sa ma amuz de durerea altuia. As putea, in sfarsit, sa ii privesc de sus pe altii.

   Dar, din nou, pun fericirea altora e primul loc, asa ca am vorbit fara sa-mi dau seama:
   — Sa fiu tradata. Prefer sa treiesc cu faptul ca sunt dezamagita de cineva decat ca cineva sa fie dezamăgit de mine, sa stiu ca i-am provocat durere.

   — Hm, ok. Unsprezece, ce superputere ti-ai dori?

   — Manipularea probabilitatii. Gandeste-e la posibilitati. Care ar fi sansele sa dai un test numai cu ce ai invatat? Care ar fi sansele sa-ti gasesti sufletul preche? Care ar fi șansele sa nu mai fie foamete si saracie? Care ar fi sansele ca cineva sa nu fie rănit emoțional intr-un anumit context?

   — Ma asteptam sa zici citirea mintii sau invizibilitatea, stii tu, ceva comun. Dar chiar stii sa alegi lucrurile cele mai avantajoase! Eu cred ca o sa zic super-viteza. Vrei sa vizitezi cine stie ce tara? Nicio problema. Cineva e ranit dar e departe? Vei fi acolo intr-o secunda. Poti alerga la fragventa aerului, deci vei fi invizibil. Daca corpul tau e rapid, inseamna ca te vindeci repede. Sunt atatea posibilitati. Iti dai seama cum ar fi ca cineva sa aiba si super-viteza si puterea de a manipula probabilitatea? Ar putea conduce lumea, gen.

   M-am uitat putin surprinsa la el. Ori are o minte de super-raufacator ori de super-erou.

   — Nu m-am gandit la asta, i-am raspuns. Doisprezece, cu cine ai putea sa iei cina dintre toti oamenii care au existat si exista? Doar o singura persoana.

   — Huh, asta e cam grea. Poate Rick Riodan? Randul tau.

   — Sa ma gandesc... Cred ca Adam sau Eva.

   — Acum ma simt cam prost cu raspunsul meu, spune Zack cu o mana la ceafa. Eu am vrut sa am o discutie despre o serie se carti, tu despre inceputul lumii.