Liceul Mu-Herez (Terminată)

Capitolul 22

Făcând o introspecție, Ev trase concluzia că peste tot erau numai fețe de zdrențe cagulate în fete cuminți de casă. Se gândea la Brugner și Darwin și își spunea că toți sunt oameni ieftini ascunși după măști scumpe. Acesta se simțea foarte trădată, dezamăgită. Acum chiar că stătea în pat și plângea, încercând să se uite la un film sau ceva, dar psihic, nu putea. Totul părea (și chiar era) imposibil de greu.

Stătea cu ochii tulburi în laptop, dar mintea îi era plină de gânduri: Monica, Diane, Caden, mama ei, situația în care se afla. Toate aceste lucruri o făceau pe Ev, o fire puternică, să lăcrimeze. Nici ea nu mai știa ce să creadă, sau ce să facă. Parcă tot universul, pentru ea, s-a destrămat făcându-se fărâme. Nu avea cu cine să vorbească, sau chiar dacă avea, tot era degeaba. Ea nu era genul care atunci când are vreo problemă să își împărtășească durerea cu toată lumea.Ea își rezolva problemele singură, iar acum când problemele i-au intrat peste ea în casă și minte, nu prea mai putea face față.

Nu avea încotro. Trebuia să absoarbă toată durerea în ea, astfel putea trece peste. Ușor de spus, dar incredibil de greu de făcut. Durerea era mult prea mare pentru a fi absorbită de ea.

Următoarea zi, era una blestemată. Liceul. Trebuia să meargă acolo, ceea ce însemna că trebuia să dea ochii cu Caden. „Ai de capul meu" își spunea ea în sinea ei. Acesta a fost momentul când Ev a urât cel mai mult liceul. Trezită de dimineață, aceasta se spălase și mâncase. Când a venit vorba de machiaje, aceasta s-a machiat puțin , fiindcă n-avea niciun chef de make-up.

„Acum cum rămâne cu zilele alea mișto de liceu?"

În gândirea lui Ev, nu mai exista nimic pozitiv în legătură cu liceul. Prieteni buni acolo nu mai avea, doar cunoștințe și știm cu toții cum stă treaba și cu cunoștiințele la liceu: salut-salut și vă arătați o falsitate totală față în față, iar pe la spate vă bârfiți de mama focului. Dar hei... liceul e mișto.

Relația cu tatăl ei era distrusă de mulți ani. Tatăl ei mncea foarte mult, iar când era acasă bea într-una (comunicarea dintre ei doi nu exista deloc). Nu vorbeau mai deloc. Singura conversație pe care au avut-o în ultimul timp are loc seara când Ev venise la tatăl ei:
-Am nevoie de înc-o prescripție medicală. Cât se poate de repede!

Nu prea se ocupa el de ea, dar când venea vorba de tratamente, pastile, prescripții, doctori acesta de fiecare dată se sesiza. Următoarea zi, aceasta era prezent la prima oră la cabinetul Dr. Kristin Marquez. Un psihiatru care s-a ocupat toată viața de Evelyn, de când era mică, dându-o cele mai optime tratamente evitând să-i dea multe pastile sau să-i ofere pastile puternice. Asta ca Evelyn să mai aibă încă o conectivitate cu realitatea și să nu obțină, cu timpul, o dependență la pastilele alea.

Nu era nevoie ca Ev să fie acolo. Doctorița deja știa de ce avea nevoie, petru că o cunoștea foarte bine. Știa prin ce trece, și știa ce pilule să-i dea. Prescripția, de data asta, a fost puțin cam lungă: Lorezepam, Anxiar și hydroconodone. Lorezepamul era un antidepresiv puternic, iar Hyconodone-ul era o pastilă care conținea o doză mare de morfină. Astfel Evelyn putea să doarmă bine și își putea lua gândul de la scenariile cu Monica și experineța cu Caden.

Fiind 8:35PM Evelyn se puse în pat ca să se liniștească. Combinația de pastile pe care o ia Evelyn (care nu corespunde cu prescripția psihiatru), era puternică. Îți bombardează puțin creierul. După ce iei aceste pastile, ai câteva tulburări ale gândurilor, adică te lovesc cât mai multe gânduri, unele mai bune altele mai rele, apoi totul se limpezește în minte. Nu mai simți nimic apoi și îți iei o stare de somnolență.

-De la pastile, tot la pastile și psihiatrii am ajuns! Zise ea cu voce tare. Noroc că era singură în cameră, și nu o putea auzi nimeni.

Ev privea din patul ei în gol și se gândea dacă să se arunce de la etaj sau nu. Gândurile sinucigașe îi tot dădeau târcoale, mai ales dacă ia Anxiarul și rămâne fără, având sevraj. Anxiarul nu era cea mai puternică pastilă pe care o lua, dar avea cel mai urât sevraj dintre toate.