Liceul Mu-Herez (Terminată)

Capitolul 23

Dimineața următoare.

Cea mai mare provocare: mersul la liceu. N-ar fi crezut vreodată că va fi atât de greu să meargă la liceu. Evelyn lua două pastile de Anxiar, o pastilă și jumate de Lorezepam și una de Hydroconode. Această combinație era puternică pentru organismul ei. O făcea să se simtă privită, paranoică. Mergea pe stradă și se simțea privită. Dacă râdea cineva ea credea că se râde de ea. E foarte ciudată senzația când ești pe genul acesta de pastile.

Mergând la liceu, în drum spre liceu, și-a dat sema că ea, de fapt, nu mai are pe nimeni. În curtea școlii totul parcă a fost împotriva ei. Erau anumite grupuri care se uitau la ea, iar când Ev se uita la ei, aceștia întorceau privirile. Alții râdeau de mama focului. Alții râdeau doar când ea trecea pe lângă ei. Auzea „Evelyn!" în jurul ei, dar nu știa exact direcția din care s-a auzit, astfel că nu întorcea capul. Când trecea pe lângă oameni, avea impresia că aceștia se întorc spre ea și încep să vorbească despre ea.

Era un haos total în mintea ei. Nici ea nu mai știa ce se întâmplă cu ea. Când se făcea prezența la școală, profesorii făceau o pauză de 3-4 secunde când îi strigau numele ca să se uite la ea. Totul era ciudat. Totuși, stătea în bancă în timp ce ceilalți ieșeau afară, în pauză. Până acum, ea era genul care ieșea prima în pauză, și se întorcea ultima. Acest lucru i-a oferit un sentiment de singurătate atât de mare, încât îi venea să plângă. Se simțea singură acasă, la școală, oriunde. Singurătatea o omora pas cu pas.

După ce a plecat de la școală, a avut un moment în care s-a simțit eliberată. Totuși, drumul spre casă a fost greu pentru că avea o durere în piept. Durere care n-o lăsa să se concentreze pe altceva, decât acea durere. Ajunsă acasă, tatăl ei nu era acolo. Ea s-a schimbat și s-a dus la baie, unde și-a dat cu apă rece pe față să își revină. A început să plângă în hohote pentru că era mult prea greu pentru ea. Se uia în oglindă și începea să plângă. Simțea că totul e mult prea greu pentru ea. De data asta, depresia, era prea profundă și o făcea să creadă că nu mai are nicio șansă. Cu cine dracu să vorbești când singura persoană cu care puteai vorbi a murit sub ochii tăi, singura persoană pe care ai iubit-o și tu a sărutat altă fată sub ochii tăi, când taică-tu e bețiv și toată ziua bea bere și se uită la meciurile de fotbal?

Viața lui Evelyn nu prea îi mai oferea nicio speranță. Stătea și medita la viața ei, tot ce vedea era un gri intens care o apăsa puternic pe suflet. Nici ea nu mai știa ce să facă, ce să creadă, ce să zică sau ce să gândească. Nici dacă avea instrucțiuni sub nas, n-ar putea face față situației. Totul era terminat, și tot mediul din jurul ei era atât de plumburiu de parcă afară era o atmosferă apăsătoare de toamnă, chiar dacă era soare și frumos afară. Mintea ei era plină cu o frază „nu iubi nicio persoană dacă vrei să nu ajungi s-o urăști". Acest lucru îl gândea numai când îi apărea imaginea lui Caden în minte.

Diavolul mereu stă și ne veghează pe fiecare. De asta lumea e atât de căcat, și simți că toți oamenii din jurul tău sunt niște bulangii care doar profită. De asta uneori spui că tu ești cel mai corect dintre toți, și de asta uneori se întâmplă să ai dreptate. De asta uneori zici că ești un jeg, și de asta uneori se întâmplă să ai dreptate. Ai putea crede că ești singur, dar nu, nu ești. Am o ură pe toți cei care își permit multe lucruri, și care vorbesc în necunoștință de cauză. Care vorbesc despre oricine pe la spate, fără să știe 1% despre tine. I-aș arunca în foc pe toți cei care caută atenție și pe net, și în viața reală, cei care fac multe lucruri doar de dragul ochilor lumii. Îi urăsc din suflet pe cei care te acuză, care te vorbesc dar ei nu ai nicio treabă cu tine, sau pe cei care s-ar tăia pe venă doar pentru like-uri mai multe. Pe cei care cred că totul se rezumă la popularitate, like-uri și frumusețe. Cei care promovează curul, țâțele, pulile și prostia. Cei care se cred superiori tuturor, dar când colo, ei sunt cei mai josnici. Cele mai slabe caractere (chiar dacă nu am putea pomeni de așa ceva la genul acesta de oameni) care s-ar fute în cur doar ca să îi bage în seamă pe toată lumea. Pe cei care cred că atâta lume cât te privește lumea, ești ok. Ești superior, ești valid lumii. Rămân pe gânduri și mă uit în gol la acești oameni și mă întreb dacă vor avea la un moment dat ceva în capetele alea seci ale lor. De cele mai multe ori, ghici ce, este negativ. Nu vor avea niciodată nimic în cap, vor rămâne la aceleași cuvinte, despre aceeași oameni, și aceeași prostie. Trist, nu? Eu zic că nu, eu zic că ar trebui arși de vii. Arși cei care vorbesc despre toată lumea, dar dacă la dai un test la limba română vor lua cu cea mai mare ușurință 2. Cei care nu știu să vorbească corect română, dar ei își expun părerile total invalide despre orice și oricine, în fața tuturor.

Diavolul a fost alături de Ev în acea zi. Era lângă ea, în baie. A pus-o să deschidă sertarul cu pastilele prescrise de psihiatru. A luat toate flacoanele, și a înghițit un pumn de Lorezepam, 8 pastile de Anxiar și 12 de Hydroconode. A început s-o doare foarte tare capul imediat după ce le-a înghițit. A simțit cum îi pulsează inima, și simțea cum venele de pe gât mai au un pic și îi plesnesc. Totul în jurul ei parcă a devenit mult mai întunecat. A dat să se ducă în camera ei, să se pună în pat să își revină, dar simțea că nu mai putea să meargă. Se simțea atât de extenuată încât a mers de la ghiuvetă până la tocul ușii de la baie. Acolo a început să se sprijine de tocul ușii, pentru că nu mai putea merge. Totul se sfârșise pentru ea. Și-a tras o răsuflare, a simțit că poate merge până la patul ei, dar când a făcut primul pas a căzut pe jos. S-a dat cu capul de podea.

Parcă îi era somn rău de tot. Ceva era în neregulă. Când închidea ochii să clipească, avea parte de cel mai dulce somn din viața ei. A clipit de câteva ori, și la un moment dat, n-a mai putut să își deschidă pleoapele. A adormit pe jos, pe holul casei. Ceasul era târziu, era cam 10:20. Tatăl ei era în tură de noaptea, venea la 5 dimineața acasă.

Trăim într-o lume unde majoritatea copiilor până în 16 ani au ca hobby principal consumul de droguri. Unii încep cu pasatul acestora de la 11-12 ani, iar cei mai norocoși încep cât mai târziu. Mulți dintre ei nu înțeleg treaba cu drogurile chiar dacă practică aceste rituale promovate de Aleister Crowley și ajung la supradoză sau prăjeală. Toți percep practica drogurilor ca și cum cel care trage cel mai mult, cea mai tare marfă, cel mai des este cel mai presus celorlalți. Acesta iese în fața celorlalți și câștigă autoritate. Asta se întâmplă din cauza lipsei de educație și minim de inteligență și excesului de mândrie și dorință de afirmare în fața tuturor (cazul lui Darwin).

În urma acestor lucruri, mulți dintre ei ajung la supradoză, ori la o dependență imbatabilă care le face creierul și viața praf, sau ajung la o prăjeală a creierul totală. Devin niște telighidați și în timpul abstinenței și îi fac niște mecanisme care se vor comporta normal doar în prezența dozajului bun. Problema e că aceștia nu înțeleg deloc că nu e nimic interesant în a fi un dependent spălat pe creier și care nu mai are raționament. Lumea se uită la tine cu privire disprețuitoare sau miloasă, în niciun caz cu tipul de privire „tipul ăsta e foarte ok, hai să-l cunosc totuși". Prima cauză a acestui fenomen este lipsa discuțiilor cu părinții în familie. Părinții trebuie să își învețe odreaslele de ce nu e bine să fie consumator, nu doar „să nu îți treacă prin cap să te droghezi", pentru că așa doar oferă un plus riscului să se apuce. Așa sunt plozii. Vor să vadă și ce e permis să faci, dar și ce e e interzis.

În cultura „hai să fim cool" este o regulă: cine ia cele mai puternice droguri ăla-i cel mai șmecher. Ok, mia întâi trebuie să iei. Zic asta pentru că am văzut o fată vai mama ei, care nu are nici cea mai mică legătură cu drogurile, și voia să bea codeină la un bal. Bal... unde era și foarte mult alcool. M-am speriat sincer, pentru că acea combinație de Sprite cu Codeină e mult prea puternică pentru organismul ei. Plus că voia să bea neaparat. Însă nu știa dacă vei combina Lean-ul cu alcoolul singura destinație a ta va fi spitalul. Acesta e un mix foarte promovat, chiar și în România, de industria trap. Sau categoria trap, pentru că nu știu dacă e o industrie. Aici trimit paralele la Ian, Azteca și tot Ocult Records. Sunt cei care promovează xanax-ul, alcoolul și lean-ul, iar românii nu sunt educați în drogurile astea noi. Problema e că românii sunt inconștienți, iar aceste droguri sunt atât de puternice încât nu îți permiți să faci vreo greșeală că mereu poate fi ultima.

Aveți grijă ce luați. Fără derivate din morfină, fără căcaturile astea de pastile de farmacie, doar cele tradiționale. Nu luați mult, luați cât să își facă efectul, pentru că cine știe ce pățești dacă luați 3-4 X-uri. Sigur nu e sănătos. Mai ales luați când aveți parte de un val mai mare de bani. Plătiți-vă toate datoriile, cumpărați-vă ce aveți nevoie și apoi puteți să vă gândiți mai la un g mai la o pastilă. Fără datorii sau alte căcaturi cum ar fi să furați din casă, sau de la alții, să tâlhăriți, să înșelați. Nu lăsați ceața drogurilor să vă fure libertatea pentru că e cea mai importantă. Nu vă drogați de ochii celorlalți, și dacă o faceți, faceți-o cu cap!