Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
infinitul e o
minciună. nu vezi, copile? nimic nu e infinit. poate doar marea și păsările. ele zboară și ni s-a spus că infinitul e un fel de zbor al sufletului.
nu am mai fost în grădina din spate de mult. mi-e frică de ce voi găsi acolo. mi-e frică de ceea ce am îngropat. cred că erau visele mele. oricum, nu mai contează. infinitul nu e vis. e pasăre.
și pentru mine infinitul e cimitir. când eram mică am îngropat o pasăre o văzusem rănită și voisem să o ajut dar mi-a murit în mâini și mi-am zis că asta e atingând trupul mort asta e asta e asta e am îngropat-o în grădină într-o pungă de cereale cred ce mai contează era ceva mort acolo eu nu eram moartă mă simțeam ciudat mă gândeam că pasărea e geloasă pe mine și mai târziu am fost eu geloasă pe ea.
infinitul e întârziat. mi-am așteptat cuminte renașterea mi-au zis că cică vine îmi vine zborul cândva îmi cresc și mie aripile cândva doar că-mi era frică de aripi. sunt cam urâtă și aripile mele ar fi și ele urâte. dar tot ar zbura.
am mai văzut păsări moarte pe șosele și mi-am dat seama că infinitul nu e minciună dar e mincinos. mi-a spus că voi zbura încă de când nu știam că îl am în mine. mi-a spus că voi avea aripi frumoase. dar sunt niște cioturi dislocate și grădina din spate e aproape ofilită și păsările nu mai cântă cum o făceau și crede-mă crede-mă crede-mă știu că și ele vor pleca.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
