— Şi cum spuneam, toţi bărbaţii sunt nişte porci.
Michelle plescăia în paharul de Martini după măslina verzuie care nu se dădea deloc prinsă. În cele din urmă bău din două înghiţituri conţinutul lichid şi o prinse între dinţi, sfărâmându-i carnea şi delectându-se cu gustul dulce-amărui.
Monica tăcea, nici măcar n-o asculta. Era uluită de plecarea bruscă a lui Hank şi de scrisoarea pe care i-o înmânase recepţionerul. Îi scrisese că aveau amândoi nevoie de o pauză ca să-şi limpezească gândurile şi sentimentele. Adăugase că el o iubea şi că avea s-o iubească mereu, dar pentru binele ei – iar de-aici şi al micii lor familii – ea trebuia să ştie exact dacă poate să trăiască o viaţă întreagă lângă el sau cu el. Lucrurile aveau să i le trimită cei de la hotel la adresa pe care le-o va indica. Deocamdată, el plecase să-şi viziteze rudele din Norvegia, apoi avea să se întoarcă în Japonia unde urma să finalizeze partea de contract cu Hiroko. Probabil că aveau să se vadă abia la sfârşitul anului.
Abia acum realiza că era posibil să-l piardă pe Hank. Mai trecuse odată prin asta, ştia că o pauză într-o relaţie era sfârşitul ei.
— Dar suntem căsătoriţi! se revoltă, nerealizând că spusese asta cu voce tare.
Michelle sări de pe fotoliul comod direct în faţa ei. O privea cu chipul schimonosit de ură.
— Dac-ai şti câţi „căsătoriţi" din ăştia am călărit, nu te-ai mai baza atât de mult pe această... Cum i se spune? „In-sti-tu-ţi-e sa-cră." Pronunţase nazal , batjocoritor.
Monica se sperie. N-o mai văzuse niciodată atât de furioasă.
— De ce spui asta, Michelle? Nici nu-l cunoşti atât de bine pe Hank.
Folosise un ton împăciuitor. Nu voia s-o stârnească împotriva soţului ei, până la urmă aveau să se împace. Hank nu putea să stea atât de mult fără ea. O iubea mult prea mult.
— Zi mersi că am respectat căsnicia ta, o privi de sus prietena ei. Dacă aş fi vrut, l-aş fi avut şi pe el la degetul mic. Puţini bărbaţi mi-au rezistat, Monica.
Mai mult decât teama de a-l vedea pe Hank gâfâind deasupra Michellei, gândul că poate şi Andrei fusese unul din iubiţii acesteia, o îngreţoşă atât de tare încât îi veni apă în gură. Michelle ghici imediat ce-i trecea prin cap.
— Nu, pe el nu am reuşit să-l atrag. Chiar nu ştiu de ce. Un timp, am bănuit că e gay, dar am aflat curând că nu e. Un prostănac, concluzionă dispreţuitor. Nici nu ştie ce a pierdut. A preferat-o pe fetişcana aia în locul meu. Putea să ne aibă pe-amândouă, dar a ratat ocazia.
Monica o studia uluită. N-o mai văzuse niciodată atât de pornită împotriva bărbaţilor. Ştia ce părere avea despre ei, dar ca acum nu mai fusese niciodată.
— Şi de ce a demisionat?
Îi scăpase şi îi venea să-şi muşte limba. Îi observă pupilele dilatate ca ale unei feline înainte de atac. Rânjea satisfăcută de ce descoperise.
— Draga mea, Monica... Carevasăzică te interesează mai mult ce face sau ce-a făcut Andrei decât pe unde umblă acum soţul tău?
Îşi merita batjocura. Adevărul era că, de când văzuse numele lui Andrei în mailul Michellei, se deschisese un sertar în mintea ei pe care îl credea închis pentru totdeauna. Da, Hank era soţul ei şi tatăl lui Gaby, atunci când adopţia se va finaliza, dar el era un om bun şi avea să-l găsească mereu, oricând va avea nevoie de el. Andrei, în schimb...
Avusese o perioadă nebună în care se gândise intens cum ar fi fost dacă... Apoi apăruse Hank, căsătoria, perioada de probă pentru pentru adopţia fetiţei, serviciul, vacanţa... Ar fi trebuit să urmeze casa. Nu reuşiseră să ajungă încă la un consens privind locul unde aveau să trăiască. Mama ei le cerea să-şi ia o casă mai mare în care să aibă şi ea un apartament. Era în vârstă de-acum şi avea nevoie de ei. Toate astea le discutase înainte cu Hank, iar el păruse să fie de acord, în fond, distanţele nu reprezentau o problemă datorită zborului cu avionul.
— Eram curioasă, acesta este adevărul. Încercam să nu mă mai gândesc la ciudăţeniile lui Hank.
— „Ciudăţenii"?! Michelle se prefăcu uimită. O prospăt căsătorită ca tine constată că soţul ei este un... „ciudat"? Monica, Monica, oare de ce sunt convinsă că te paşte şi pe tine un divorţ? Dragă prietenă, sper doar că ţi-ai luat la timp contraceptivele.
Monica primi în plin lovitura - „Am putea renunţa la contraceptive, Monica. O iubesc din tot sufletul pe Gaby, dar îmi doresc un copil care să semene cu tine."
Îi veni din nou apă în gură, de data asta însă alergă spre toaleta cea mai apropiată.
CITEȘTI
Cine mi-a furat Crăciunul?
General FictionDe ce iubim Sărbătorile? Aceasta lucrare este doar ficțiune.