Cine mi-a furat Crăciunul?

Capitolul 10

          — Ce spui de botoşeii ăştia?

         Michelle era încântată de lucruşoarele pentru copii. O convinsese pe Monica să iasă la cumpărături, aşa cum o făcuseră de-atâtea ori în trecut. Doar că acum voiau să cumpere pentru cel mic.

         Monica nu se putea decide între două costumaşe din satin. Unul avea pe el un ursuleţ, iar celălat o pisică bleu. Evident că putea să le ia pe-amândouă, dar se uita îngrozită la teancul uriaş pe care Michelle – viitoarea naşă – le alesese pentru finul ei drag.

         Se apropia Crăciunul şi Monica se gândi că va trebui să cumpere brad. Dacă ar fi fost Hank acasă, s-ar fi ocupat el. Pentru Gaby era primul ei Crăciun petrecut cu noua familie.

          „Oare va veni şi Hank? Dacă nu, ce-i va spune lui Gaby? Dacă va veni, ce va zice Hank despre copil?"

         Îşi mângâie pântecul. De la un timp, micuţul îşi făcea simţită prezenţa cu tot mai multă forţă.

         „Cred că vei fi un uriaş ca şi tatăl tău."

         Începu să viseze chiar acolo în magazin. Îl văzu pe Hank fericit, purtându-şi băiatul pe umeri. Era blond ca şi el, iar ochii îi erau tot albaştri. Gaby îi aplauda încântată şi amândouă râdeau bucuroase.

         — Mă scuzaţi, le luaţi pe amândouă?

         Monica tresări şi se întoarse spre femeia care era interesată de costumaşele pe care le ţinea în mână de câteva minute.

          — Andreea?!

         — Monica?!

         Exclamaseră în acelaşi timp, atrăgând atenţia Michellei şi bărbatului care stătea cu spatele, studiind un compleu de nou-născut.

         Când se întoarse şi el, Monica îşi duse mâna la gură.

         „Andrei!"

         — Bună seara, Monica! o salută el, apropiindu-se de cele două femei. Ochii lui se opriră pe rochia elegantă de gravidă a Monicăi.

         Flăcări ieşeau din obrajii ei, iar inima îi bubuia în piept surprinsă. Arăta la fel cum îl văzuse în urmă cu un an. Ba nu, părea ceva mai obosit şi avea părul puţin mai lung ca atunci.

         „Şi la fel de moale... poate."

         — Ce întâmplare! se fâstâci Andreea când observă şi ea pântecul umflat al Monicăi.

          Abia atunci Monica văzu că şi aceasta purta o salopetă pentru gravide.

          „Aşadar, amândouă suntem..."

         Andrei o privea cu căldură. Părea că se bucură mult de revedere, deşi despărţirea lor nu fusese prea cordială. Aproape dureros, Monica îşi aminti sărutul lui Andrei, dezamăgirea Andreei şi furia care o cuprinsese împotriva lui, a ei şi a lumii.

         — Ce bine îmi pare că te-am reîntâlnit, o îmbrăţişă Andrei. Eşti la fel de frumoasă ca acum un an. Nu-i spunea nimic de sarcină, probabil că încerca să păstreze discreţia. Aşa era el. Se simţi recunoscătoare că n-o întreabă nici de Hank. Gaby este pe-aici? se învioră el dintr-odată.

          Ochii îi străluceau încântaţi şi se întoarse să o zărească pe mica zână. Îngheţă imediat ce o văzu pe Michelle. Aceasta rămăsese cu botoşeii în mână şi nu mai putu da înapoi.